Care este situația actuală în Strâmtoarea Ormuz?

În urma unor acuzații recente, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a purtat o conversație telefonică cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, abordând multiple subiecte de interes comun. Printre acestea s-a numărat și situația din Orientul Mijlociu, regiune caracterizată printr-o volatilitate crescută.

În contextul în care Iranul a acuzat recent NATO de complicitate la un presupus „război de agresiune ilegal” declanșat de SUA și Israel împotriva sa, România a reiterat poziția sa fermă în favoarea soluțiilor diplomatice. Ce a discutat Oana Țoiu cu omologul iranian? Ministrul Oana Țoiu a reafirmat, în cadrul discuției cu omologul iranian, angajamentul României pentru consolidarea securității și stabilității atât în Orientul Mijlociu, cât și în regiunea extinsă a Europei.

Totodată, a fost menționat Memorandumul de înțelegere recent semnat între România și SUA, subiect care a stârnit interesul părții iraniene.

Un alt subiect important discutat a fost situația din Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală pentru transportul petrolului la nivel global, prin care trece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol. Oana Țoiu a subliniat imperativul redeschiderii depline și în condiții de maximă siguranță a acestei strâmtori, pentru a restabili libertatea de navigație și a stabiliza piețele energetice, având în vedere impactul direct asupra securității alimentare și accesului la îngrășămintele necesare agriculturii.

Care este poziția României în criza din Orientul Mijlociu?

Aceste discuții au loc pe fondul unor tensiuni crescute și acuzații reciproce între Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Recent, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a acuzat NATO de complicitate la presupusele acțiuni agresive împotriva Iranului, menționând direct România, pe baza unei declarații a secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Acesta din urmă a menționat că avioane americane au decolat de pe baze din Italia și au efectuat numeroase zboruri în cadrul unei operațiuni militare, inclusiv utilizând aeroportul din București pentru realimentare.

România a negat orice implicare în conflict, reafirmând sprijinul său constant pentru eforturile diplomatice de dezescaladare și pace în regiune.