Genetica influențează 50% din durata vieții: ce determină cealaltă jumătate?

Cum ne influențează ADN-ul viața mai mult decât credeam?

/ News Day Discovery momentul în medicină: jumătate din viața ta este deja scrisă în gene! Ceea ce înseamnă noua descoperire pentru medicina viitoare.

Stilul de viaţă rămâne decisiv: de ce genele nu sunt o propoziţie până recent, comunitatea ştiinţifică a estimat că stilul de viaţă şi mediul au cel mai mare cuvânt în viaţă, lăsând genetica un rol modest, doar 10% până la 25%.

Cu toate acestea, o nouă cercetare matematică revoluţionară publicată în revista Science schimbă complet această viziune. Oamenii de ştiinţă au descoperit că ADN-ul controlează aproximativ 50% din viaţa noastră.

Această nouă cifră arată că biologia internă umană funcționează similar cu cea a altor mamifere, cu o influență mult mai mare asupra longevității decât s-a crezut. Motivul pentru care studiile vechi au greşit nu este biologia, ci cât de proaste au fost calculate datele. De ce au calculat greşit vechile calcule ale longevităţii cercetătorilor şi-au construit convingerile pe spatele studiilor gemene.

Perechile identice, monozigote, au aproape 100% din ADN-ul comun; fratern, diszygous, doar 50% ca frați comuni.

Logica ar fi trebuit să fie imbatabilă: dacă genele contează cu adevărat, vârsta morții ar trebui să fie mult mai asemănătoare în primul caz decât în al doilea.

Logica este sănătoasă, dar calculele au intrat invariabil într-o capcană ascunsă.

„Mortalitatea tuturor cauzelor” amestecă totul.

Un geamăn cu o moștenire genetică proiectat pentru a ajunge la o sută de ani ar putea muri la 20, zdrobit de un accident rutier. Altul ar putea fi ucis de o infecţie feroce înainte de a-şi arăta potenţialul. În ambele cazuri, registrele au înregistrat un singur lucru: moartea prematură, cu genele corespunzătoare lăsate în umbră.

Echipa condusă de geneticianul Joris Deelen, de la Universitatea din Leiden, a construit un model statistic care vede dincolo de aceste statistici oarbe. Filtraţi zgomotul cauzat de accidente şi epidemii şi nu are nevoie de cauza exactă a morţii - arhive istorice care au uitat să menţioneze că nu îl deranjează.

Cum ne influențează genele viitorul sănătății noastre?

Reevaluarea istorică a geneticii: regula de 50% Testul final a venit odată cu aplicarea modelului pe cohorte gemene născut între 1870 și 1935 în Suedia, Danemarca și Statele Unite, analiza după fiecare deceniu.

Diferenţele dintre generaţii au fost enorme: cele care au venit în lume în 1900 au crescut cu spectrul de scarlatina, în timp ce 1930 au prins un medicament capabil să îmblânzească astfel de pericole.

Modelele clasice citite în acest contrast o creștere artificială în rolul geneticii ca mediul a devenit mai sigur. Noul model a 50%.

Bugetul. ro Cristian Boureanu, prins cu 1,4 milioane de lire sterline în Marea Britanie. Autoritățile au confiscat banii de la fostul membru al bugetului. Alertă alimentară către Lidl.

Produsul retras urgent, nu trebuie să-l consume, chiar dacă părea extrem de sănătos Odată ce accidentele și epidemiile sunt eliminate din ecuație, biologia internă preia controlul - de fiecare dată în același mod. Ce noua descoperire pentru medicina viitoare înseamnă Trecerea de la 25% la 50% nu este doar o victorie statistică, ci o nouă foaie de parcurs pentru medicina geriatrie.

Într-o lume în care populația îmbătrânește rapid, pentru a descifra de ce anumite familii trăiesc mai mult și rezistă bolilor cardiovasculare sau neurodegenerative devine o prioritate.

În spatele acestor avantaje sunt markeri moleculari de protecţie; identificarea lor ar putea deschide calea pentru a imita terapiile celor care nu le-au moştenit, ceea ce natura le dă altora.

Cei ai căror strămoşi nu au ajuns la 100 de ani nu au nici un motiv să se simtă condamnaţi.

Stilul de viață rămâne decisiv: de ce genele nu sunt o propoziție Cercetătorii spun clar: 50% este o predispoziție, nu o propoziție. Jumătatea rămasă este despre alegerile zilnice, placa de la fiecare masă, pașii luate în fiecare zi, locul în care locuiți.

O genetică excelentă poate fi distrusă de un stil de viaţă dăunător, dar o persoană modestă poate fi potenţată de obiceiuri atente.