Ce se întâmplă dacă Rusia atacă NATO?

Într-un interviu recent pentru HotNews. ro, generalul‑maior Adrian Ciolponea, fost delegat al Comandamentului Aliat pentru Transformare (ACT) al NATO în Europa, a subliniat că o acțiune militară a Federației Ruse împotriva unui stat membru al alianței ar determina un impact semnificativ și asupra ţării noastre. El a detaliat cum prezența dronelor rusești în spaţiul aerian românesc poate fi interpretată ca un semn al unei posibile ofensivi.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Ciolponea a evidenţiat că un atac al Rusiei ar putea avea loc pe două axe principale: est, incluzând țările baltice și Polonia, sau sud‑est, cu țintele în România și Bulgaria. În acest context, el a remarcat că cele două baze ale sistemului de apărare antirachetă, situate în Polonia și România, nu sunt doar o chestiune de poziţionare strategică, ci și un element de prevenție a unor ameninţări viitoare.

Pe ce axe ar putea fi atacată Rusia?

„În scenariul realist al unei posibile agresiuni, nu există o ameninţare iminentă, însă după 2030, orice ofensivă pe o axă ar implica resurse și mijloace ale Rusiei pe cealaltă axă”, a precizat el.

Citește și:

Cum arată un război hibrid al Moscovei și România?

El a explicat că războiul hibrid al Moscovei ar afecta România indiferent de zona de atac.

De ce dronă rusească intră în aria aeriană românească?

„Dacă Rusia ar lansa o ofensivă în regiunea baltică, ar intensifica ameninţarea hibridă în toate țările NATO pentru a complica procesul de decizii al alianţei, a crea haos și panică și pentru a împiedica guvernele să își mobilizeze rezervele sau să organizeze apărarea populaţiei”, a adăugat generalul‑maior.

În ceea ce privește numărul tot mai mare de drone ruseşti care intră în aria aeriană românească, Ciolponea a subliniat că acestea nu reprezintă o ameninţare directă a Rusiei, ci sunt legate de conflictul din Ucraina. „Surpriza acestor drone, tip Shahed/Geran, constă în faptul că efectuează un mic ocol, uneori trecând prin spaţiul aerian al alianţei, și surprind forţele de apărare ucrainene care sunt atacate dinspre vest, la altitudini și viteze diferite”, a explicat el.