Europa rămâne fără medici: Până în 2030, sistemul sanitar va avea un deficit de un milion de cadre medicale

Ce măsuri de urgență a votat Parlamentul European?!

Sistemele de sănătate din Europa se îndreaptă cu pași repezi spre o criză fără precedent. Până în anul 2030, aproape un milion de posturi de cadre medicale vor rămâne neocupate.

Avertismentul vine de la Organizația Mondială a Sănătății, care arată că îmbătrânirea accelerată a populației pune o presiune uriașă pe spitale.

În plus, însăși breasla medicală îmbătrânește: aproximativ 30% dintre medicii aflați acum în funcție au peste 55 de ani și se apropie de pensionare, fără ca în urmă să vină suficienți tineri.

Reacția de la Bruxelles nu a întârziat. Pe 17 septembrie, Parlamentul European a votat un raport intitulat „Un plan al UE pentru criza personalului medical”. Proiectul a trecut cu o majoritate zdrobitoare: 514 voturi pentru, 61 împotrivă și 33 de abțineri. Eurodeputații cer o strategie ambițioasă la nivelul întregului bloc comunitar, prin care să fie atrase și formate cel puțin un milion de cadre sanitare până în 2034.

Banii ar urma să vină din viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028-2034).

Mai mult, planul propune plafonarea numărului de pacienți de care se poate ocupa un singur medic, pentru a evita extenuarea personalului și pentru a garanta siguranța bolnavilor.

Ruggero Razza, eurodeputat italian din grupul ECR și co-raportor al inițiativei, consideră că investiția în resursa umană este esențială. El a amintit că medicii și asistenții reprezintă coloana vertebrală a sănătății europene, iar lipsa lor trebuie tratată ca o urgență națională și europeană. Fără măsuri rapide, avertizează raportorii, riscurile sunt imense: secții de urgență blocate, liste de așteptare interminabile și întârzieri periculoase în diagnosticarea bolilor grave.

Cât de mari sunt diferențele medicale între statele UE?

O analiză Eurostat din 2024, bazată pe datele privind medicii cu drept de practică, arată prăpăstii mari între statele membre. Raportul dintre numărul de locuitori și un medic variază masiv.

La o extremă se află Grecia, cu un medic la doar 160 de locuitori, iar la cealaltă Belgia, unde un singur medic revine la aproape 300 de cetățeni.

Datele demonstrează clar că presiunea pe spitale nu depinde doar de bogăția unei țări.

În clasamentul statelor cu cei mai puțini medici raportat la populație, România ocupă locul șapte, având un medic la fiecare 262 de locuitori.

Lista primelor șapte țări cu deficit este deschisă de Belgia (299 de locuitori per medic), urmată de Letonia (294), Slovenia (280), Estonia (279), Finlanda (276), Ungaria (269) și România (262).

La polul opus, cel mai bine stau Grecia (160), Italia (174), Austria (177) și Cipru (182). În regiune, situația este diferită: dacă în Bulgaria există un medic la 214 locuitori, în Ungaria raportul coboară la un medic la 269 de cetățeni.

Am pierdut medicii necesari pentru 10 spitale mari!

Cifrele generale nu spun însă toată povestea.

Ele ascund dezechilibrele majore dintre regiunile rurale și cele urbane, dar și lipsa acută de specialiști pe anumite ramuri sau timpul efectiv pe care un medic îl poate dedica unui pacient.

Pentru România, criza este adâncită de migrația masivă a personalului medical către vestul Europei. Țările bogate din UE recrutează agresiv medici din est, acoperindu-și propriile goluri, dar lăsând sistemele din țările de origine în stare critică.

În timpul dezbaterilor din Parlamentul European, eurodeputatul român Vlad Vasile-Voiculescu a atras atenția că această „mobilitate” din interiorul UE nu poate fi o soluție pe termen lung. Datele furnizate de Colegiul Medicilor din România arată dimensiunea dezastrului: între 2021 și 2025, aproape 6.000 de medici români au cerut certificate de conformitate profesională — actul obligatoriu pentru a putea lucra în străinătate.

Principalele destinații alese au fost Franța, Marea Britanie și Germania.

Efectivul celor plecați este uriaș: echivalează cu pierderea întregului personal medical din 10 până la 12 spitale județene mari, de peste 500 de medici fiecare. Harta cererilor arată că exodul pleacă din marile centre universitare.

Bucureștiul conduce detașat, cu 1.940 de solicitări, urmat de județele Timiș (636), Cluj (595) și Iași (584).