Va reuși IRIS² să garanteze independența digitală a Europei?

Uniunea Europeană face o mutare strategică majoră pentru a-și consolida securitatea. Programul IRIS², ambițiosul proiect de comunicații prin satelit al blocului comunitar, se extinde semnificativ.

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

În urma negocierilor purtate la începutul anului 2026 între oficialii europeni și consorțiul SpaceRISE, s-a decis suplimentarea flotei inițiale cu încă 66 de unități orbitale.

Această decizie nu este doar o cifră pe hârtie, ci un instrument esențial pentru a întări reziliența în fața crizelor, a optimiza gestionarea situațiilor de urgență și a fortifica apărarea Europei.

La final, rețeaua va număra 348 de sateliți, o configurație complexă menită să asigure acoperirea totală. Dintre aceștia, 330 vor fi plasați pe orbita joasă a Pământului, în timp ce 18 vor ocupa orbita medie, totul fiind completat de module dedicate misiunilor de securitate.

Citește și:

Cum va schimba IRIS² viitorul securității digitale europene?

Comisia Europeană estimează un salt tehnologic spectaculos: eficiența comunicațiilor guvernamentale securizate va crește cu 60% în interiorul Uniunii și cu 54% la nivel global. Primele lansări, programate pentru 2029, vor marca momentul în care autonomia digitală a Europei devine o realitate tangibilă.

Succesul acestui demers se bazează pe un parteneriat public-privat solid, care reunește Comisia Europeană, Agenția Spațială Europeană (ESA), Agenția UE pentru Programul Spațial (EUSPA) și consorțiul SpaceRISE, format din operatorii SES, Eutelsat și Hispasat. Proiectul beneficiază, de asemenea, de expertiza unor giganți industriali precum Thales Alenia Space, Airbus Defence and Space, OHB și Aerospacelab.

Efortul financiar este susținut printr-o formulă mixtă, care îmbină fondurile europene alocate pentru intervalul 2028-2034 cu contribuții directe din partea statelor membre și a partenerilor externi. Interesul este vizibil în cifre: Polonia a virat deja 656 de milioane de euro, Ungaria a alocat 500 de milioane, în timp ce Spania a prevăzut un buget între 1,6 și 2 miliarde de euro.

Odată operațional, IRIS² va deservi guvernele statelor membre, forțele armate și serviciile de intervenție rapidă din UE, alături de Norvegia și Islanda. Obiectivul rămâne același: crearea unei infrastructuri de comunicații independente, imune la perturbări, vitală pentru protejarea activelor critice și pentru desfășurarea operațiunilor de securitate în orice condiții.