Au uitat copiii să mai citească?!

Îngrijorați de efectele nocive ale ecranelor asupra copiilor, guvernele din Vestul Europei pun frână digitalizării excesive din școli.

După ani la rând în care tabletele și tablele interactive au fost ridicate în slăvi ca simboluriabsolute ale modernizării, sistemele de învățământ aleg acum o cale mai veche, dar mult mai sigură: hârtie, cerneală și manuale clasice.

În timp ce România a investit masiv în tehnologizarea claselor, statele nordice – considerate de mulți drept avangarda pedagogică a lumii – dau acum un pas în spate.

Până în pandemie, tablele interactive înlocuiseră definitiv creta pe tablă în majoritatea școlilor, o modă pornită prin 2010. Doar că notele de plată au început să apară, iar rezultatele sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru generațiile Z și Alpha. Testele PISA din 2022 au arătat o realitate dură: circa 24% dintre tinerii suedezi de 15-16 ani nu pot înțelege corect un text simplu. Copiii crescuți cu ochii în ecrane se lovesc de blocaje uriașe atunci când trebuie să asimileze informație tipărită.

Medici din toată Europa avertizează că, pe termen lung, consumul masiv de conținut digital distruge puterea de concentrare și omoară plăcerea lecturii.

Așa se face că Suedia, Norvegia și Finlanda – altfel extrem de progresiste – își redirigează acum banii nu doar spre achiziția de armament în fața amenințărilor din est, ci și spre cumpărarea de cărți fizice.

Prioritățile s-au schimbat total, iar profesorii și miniștrii recunosc în sfârșit că e nevoie de echilibru între inovație și bunul simț.

Cât costă întoarcerea la manualul fizic?!

Profesorii primesc mână liberă să se întoarcă la metodele clasice de predare.

În Suedia, școlile vor împărți un fond uriaș de 178 de milioane de euro până în aprilie 2026, bani puși deoparte strict pentru cumpărarea de manuale și ghiduri tipărite.

Mai mult, de la începutul anului 2025, tabletele nu mai sunt obligatorii în școli, iar marea țintă este anul 2028, când întreaga programă națională va fi gândită exclusiv în jurul cărților din hârtie.

Norvegia merge pe exact aceeași linie. A scos din bugetul pe 2024 în jur de 28 de milioane de euro pentru manuale tipărite, încercând să găsească din nou rețeta unui învățământ sănătos, fără exces de ecrane.

În paralel, telefoanele mobile încep să interzică cu desăvârșire prin curțile școlilor.

Potrivit agenției Reuters, dascălii erau exasperați de faptul că elevii își petreceau orele pe jocuri online, rețele sociale sau site-uri de divertisment în loc să fie atenți la tablă.

Guvernele speră ca această curățenie digitală să aducă o revigorare a atenției și a notelor obținute de elevi. Iar mișcarea nu se oprește la țările nordice. Franța, Italia, Danemarca, Țările de Jos și Finlanda au pus deja la punct reguli dure care limitează sau interzic complet telefoanele în timpul orelor, consolidând o tendință clară la nivel european: întoarcerea la școala offline.