Doar Suceava și Sălaj au peste 1,75 copii per femeie; România rămâne în declin demografic

Înțelegi natura acestui indicator?

Fecunditatea în România prezintă o hartă regională extrem de neomogenă, iar datele recente arată că doar două județe depășesc pragul simbolic de 1,75 copii pe femeie. Suceava conduce clasamentul cu o rată de 1,81, urmată îndeaproape de Sălaj, care înregistrează 1,80. Aceste cifre, furnizate de Eurostat pentru anul 2024, sunt considerate estimări preliminare, susceptibile de revizuire pe măsură ce datele demografice finale vor fi publicate. La capătul opus al spectrului se află județul Ilfov, cu o valoare de doar 1,09 copii per femeie.

Diferența dintre cel mai înalt și cel mai scăzut indicator regional atinge 0,72, o prăpastie demografică semnificativă pentru o țară de dimensiuni moderate.

Pentru a înțelege contextul european, trebuie subliniat că rata totală a fertilității în Uniunea Europeană a coborât la 1,34 copii pe femeie în 2024, nivelul cel mai scăzut din istoria seriei statistice, care începe în 2001. Deși populația UE a crescut în 2025 cu aproximativ 706.000 de persoane, această creștere nu a fost generată de nașteri, ci a fost posibilă doar datorită migrației nete, care a compensat eșalonul negativ dintre decese și nașteri.

România se numără printre țările în care populația continuă să se micșoreze, un semn clar al declinului demografic.

În detalierea hărții interne, după Suceava și Sălaj, celelalte județe se așază pe scara inferioară. Harghita înregistrează 1,64 copii pe femeie, iar Giurgiu 1,57.

Ialomița și Mureș partajă valoarea de 1,55, urmate de Brașov cu 1,54 și Covasna cu 1,53. Toate aceste valori se situează peste media europeană, dar rămân sub pragul de 1,75 care definește regiunile cu fertilitate relativ ridicată. În partea joasă a clasamentului, după Ilfov (1,09), se află Mehedinți cu 1,16 și Gorj cu 1,17.

Vâlcea urmează cu 1,21, Cluj cu 1,22 și București cu 1,23.

Este esențial să se înțeleagă natura acestui indicator.

Rata totală a fertilității nu măsoară numărul efectiv de copii născuți într-un an anume, ci reprezintă o proiecție teoretică: numărul mediu de copii pe care o femeie i-ar avea pe parcursul vieții reproductive dacă ar urma exact aceleași rate de fertilitate pe grupe de vârstă observate într-un an specific.

Acest indicator permite comparații între teritorii, dar nu trebuie confundat cu rata brută a natalității, care raportează nașterile raportate la întreaga populație într-un an calendaristic.

La nivel european, Eurostat a publicat o comparație ce include 1.165 regiuni din UE.

Din totalul acestora, 714 regiuni, adică 61,3%, depășesc media europeană, în timp ce 439 regiuni, respectiv 37,7%, se află sub medie, iar 12 regiuni o egală.

16 regiuni spaniole și șapte poloneze la polul opus!

Această distribuție se bazează pe date germane din 2023 pentru unele țări, în timp ce cifrele pentru România sunt din 2024. Comunicatul Eurostat preia analiza din Anuarul regional 2026 și subliniază că o parte din valori pot fi revizuite ulterior.

Motivele pentru care majoritatea regiunilor depășesc nivelul UE țin de metodologia de calcul: rata europeană nu este o medie aritmetică simplă, ci este construită din ratele pe vârstă și din populațiile relevante, ceea ce înseamnă că regiunile cu populații mici și cele cu mulți locuitori nu au aceeași pondere în indicatorul agregat.

În aceeași analiză, Bulgaria și Franța au fost identificate cu câte 14 regiuni care ating pragul de 1,75 copii pe femeie. Germania a înregistrat șase astfel de regiuni, pe baza datelor din 2023, iar Slovenia trei.

Ungaria, Olanda și România au fost cele trei țări cu câte două regiuni peste acest nivel, în timp ce Irlanda, Grecia, Croația și Slovacia au fost reprezentate cu câte o singură regiune.

Cele mai ridicate valori în UE se înregistrează în regiunile ultraperiferice franceze: Mayotte, cu 3,51 copii pe femeie, și Guyana Franceză, cu 3,10. La Réunion a înregistrat 2,11, iar în Bulgaria, regiunile Sliven și Iambol au atins 2,58 și 2,42, respectiv.

Aceste cinci regiuni sunt cele singure identificate de Eurostat cu valori peste nivelul de 2,1 copii pe femeie, care este considerat pragul de înlocuire naturală a generațiilor în absența migrației și în condiții de mortalitate scăzută.

La polul opus al clasamentului european, comunicatul indică prezența a 16 regiuni spaniole, șapte poloneze, cinci italiene, trei grecești și câte două în Germania și Lituania cu rate sub 1,00 copii pe femeie. Cea mai mică valoare prezentată de Eurostat pentru 2024 este de 0,76, înregistrată în insula spaniolă La Palma, parte a arhipelagul Canare.

O observație importantă vizează marile aglomerări urbane. Eurostat constată valori relativ scăzute în regiunile capitalelor, inclusiv Copenhaga, Dublin, Riga și Budapesta, precum și în zona metropolitană a Amsterdamului.

În România, Bucureștiul și Clujul se așază în partea inferioară a distribuției regionale. Totuși, datele nu explică cauzele acestor diferențe, nici măsoară impactul politicilor locale sau al tradițiilor familiale asupra deciziilor de a avea copii.

Fertilitatea este doar unul dintre factorii care determină dacă populația unui teritoriu crește sau scade; alți factori critici sunt structura pe vârstă, rata mortalității și fluxurile de migrație.

Pentru planificarea serviciilor publice, cum ar fi creșele, școlile, sistemele de sănătate sau infrastructura locală, nu este suficient să se privească doar rata de fertilitate. Trebuie luată în considerare și numărul real al nașterilor, distribuția populației pe vârstă și mișcările locuitorilor, fie interne, fie externe. De aceea, cifrele unui singur an nu pot fi transformate direct în prognoze fiabile privind numărul viitor al elevilor sau necesarul bugetar pentru educație și sănătate.

Acest articol face parte din proiectul 2eu. brussels, o inițiativă a Euronium. Brussels, în parteneriat cu PRESShub, care își propune să explice modul în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii. Fotografia care ilustrează articolul este semnată Inquam Photos / Octav Ganea. Articolul, care detaliază cum doar Suceava și Sălaj ating pragul de 1,75 copii pe femeie în contextul unui declin demografic național, apare prima dată pe platforma PRESShub.