Poziția SUA se va schimba radical dacă izbucnește o nouă bătălie directă?

Regimul de la Teheran rămâne o bătaie de cap uriașă pentru statul ebraic.

Totuși, o analiză publicată de Israel Defense arată că, atât timp cât Iranul nu are o bombă atomică, pericolul imediat e ținut într-un._ Când devine Iranul o amenințare nucleară letală? _

Această realitate lasă loc la două strategii majore. Prima e o confruntare militară directă, menită să ciuntească din puterea Teheranului. A doua e o politică de așteptare, bazată pe un calcul rece: s-ar putea ca prețul unui război total să nu merite rezultatele obținute.

La masă sunt multe necunoscute. Câte interceptoare va trebui să consume Israelul ca să oprească rachetele Teheranului? Cum va reuși Iranul să se pună pe picioare și să învețe din fiecare schimb de lovituri? O revoltă internă care să dărâme regimul iranian ar avea șanse doar dacă Israelul, SUA și ceilalți aliați ar pune serios umărul. Dar o astfel de mișcare cere o pregătire militară și politică titanică._ Ce riscă Washingtonul într-un nou conflict? _

Dacă izbucnește o nouă bătălie directă, poziția Statelor Unite s-ar putea schimba radical pe parcursul operațiunii.

Teama de o asemenea escaladare a fost o constantă pentru Israel încă de la nașterea statului, pe 14 mai 1948. În toate războaiele cu vecinii arabi, prioritatea numărul unu a fost supraviețuirea, urmată de descurajarea inamicului și slăbirea lui sistematică.

Acum, Israelul se luptă din nou la nivel interstatal, având pe cap și brațele înarmate ale Teheranului – Houthi și Hezbollah.

Deocamdată, Iranul n-a reușit să fabrice o warhead nucleară pe care s-o urce pe o rachetă balistică sau pe un avion.

Cine va încasa pagubele mai mari dacă războiul se lungește?

Chiar și așa, Israelul, sprijinit de americani, trebuie să tragă de timp prin orice mijloace, inclusiv atacuri chirurgicale, ca să blocheze programul atomic iranian._ Se poate evita războiul total cu Teheranul? _

Deocamdată, pericolul iranian e unul strict convențional. Teheranul s-a axat pe tactici similare cu cele ale proxy-urilor săi: tiruri de rachete balistice, drone kamikaze și alte arme clasice.

Dilema Tel Avivului e cruntă: să mizeze pe descurajare fără lupte directe sau să dea un atac preventiv care să decapiteze capacitățile militare și economice ale Iranului cât încă se mai poate?

Nimeni nu poate ghici cine va încasa pagubele mai mari dacă războiul se lungește. Totul depinde de cât de mult sânge rece au ambele tabere și ce preț sunt dispuse să plătească efectiv. În ecuație intră și uzura acumulată până acum: cât de repede își poate reface Iranul stocurile de drone și rachete, comparativ cu rezervele de interceptoare și muniție ale Israelului._ Cum se pregătește Israelul pentru un război pe mai multe fronturi? _

Iranul nu stă degeaba și își ajustează tactica după fiecare rundă de foc. Iar Israelul trebuie să ia în calcul cel mai negru scenariu: un război total cu Iranul ar putea aprinde instantaneu fronturile secundare, de la milițiile Houthi până la Hezbollah.

O asemenea criză ar dispersa periculos resursele militare ale Tel Avivului, de la serviciile de informații până la aviație.

De cealaltă parte, Casa Albă ar putea intra în horă alături de Israel sau s-ar putea limita la un sprijin logistic discret.

Administrația Trump ar putea decide, de asemenea, să evite un conflict deschis, să-l taie scurt în ciuda planurilor inițiale sau să schimbe macazul din mers, în funcție de cum evoluează criza pe teren.

Până la urmă, un nou război își pierde rostul dacă nu reușește să dea o lovitură mortală programului nuclear iranian. Israelul este obligat să cântărească la sânge fiecare pas, cost și risc înainte de a apăsa butonul roșu.