Cosmonautul sovietic blocat în spațiu, iar la întoarcere țara lui dispăruse de pe hartă

Cum a fost viața la 400 km deasupra Pământului?

Ultimul cetățean al unei țări care nu mai există: povestea cosmonautului pierdut pe orbită

Există o experiență care pare scoasă dintr-un roman de ficțiune științifică, dar care s-a petrecut cu adevărat: un om a plecat în cosmos reprezentând cea mai puternică putere a lumii, iar când a coborât, statul său nu mai apărea pe nicio hartă. Acesta este istoria lui Serghei Krikalev, cosmonautul sovietic care a rămas izolat pe orbită, privind cum națiunea sa se sfâșia bucățică cu bucățică, văzută de la o înălțime de 400 de kilometri.

Din punct de vedere al experienței, Krikalev nu era un novice la momentul decolării. Doar doi ani înainte de această misiune, el acumulase deja 152 de zile la bordul stației spațiale Mir, ceea ce îl transforma într-una dintre cele mai pregătite personalități din programul cosmic al Moscovei.

Pe 18 mai 1991, Krikalev a urcat din nou spre spațiu în cadrul misiunii Mir EO-9, alături de colegul său Anatoli Artsebarski și de Helen Sharman, prima femeie astronaut din Marea Britanie.

Prezența britanicei în echipaj semnalase o deschidere timidă a Moscovei către partenerii occidentali.

Problemele au apărut încă din primele minute ale zborului. Planul inițial era simplu: ședere de cinci luni pe orbită, activități de cercetare și o întoarcere programată pentru toamna anului 1991.

Totuși, sistemul automat de conectare a eșuat complet, forțând Krikalev să preia comanda și să efectueze o manevră manuală extrem de riscantă pentru a ajunge la bordul stației Mir.

La acea vreme, incidentul a fost considerat o defecțiune tehnică obișnuită, dar era doar prima dintr-o serie de complicații care au schimbat complet cursul misiunii.

În timp ce Krikalev își desfășura activitatea zilnică la 400 de kilometri deasupra Pământului, jos, Uniunea Sovietică își trăia ultimele luni de existență. În august 1991, o tentativă eșuată de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov a accelerat prăbușirea ireversibilă a puterii de la Moscova.

Republicile sovietice au început să își declare independența una câte una, iar întreaga structură politică și financiară care susținuse programul spațial timp de decenii s-a dezintegrat de la o zi la alta.

Haosul de la sol s-a reflectat direct în compoziția echipajelor. În octombrie 1991, când Krikalev trebuia să revină pe Pământ, o altă navetă a fost trimisă către stația Mir cu un echipaj format dintr-un cosmonaut kazah și un astronaut austriac.

Cum s-a încheiat misiunea pe 25 martie 1992!

Cu câteva luni înainte, o asemenea combinație ar fi fost incomparabilă pe o navă sovietică, dar era dovada clară că regulile jocului se schimblau peste noapte.

Pentru Krikalev, această nouă realitate politică a avut consecințe directe și dureroase. Întoarcerea lui nu mai era o prioritate; prioritatea devenise salvarea programului spațial de la un colaps financiar total.

Fără un buget stabilit și fără o conducere clară, cosmonautul a fost mutat printr-o simplă decizie pe hârtie de la misiunea Mir EO-9 la misiunea Mir EO-10.

Efectul a fost o ședere prelungită pe termen nelimitat.

Conform datelor oficiale ale stației Mir, Serghei Krikalev a adunat în cele din urmă 311,83 de zile petrecute neîntrerupt în spațiu, mai mult decât dublul perioadei inițiale. Astfel a luat naștere porecla pe care o poartă și astăzi: „ultimul cetățean sovietic”.

În mod absolut literal, Krikalev a fost unul dintre puținii oameni care au părăsit URSS-ul și nu s-au mai întors niciodată în el, din simplul motiv că statul dispăruse în timp ce el plutea în imponderabilitate.

Întoarcerea a avut loc abia pe 25 martie 1992, când capsula Soyuz în care se afla Krikalev a atins solul. Dar pământul pe care a călcat nu mai purta numele de URSS, ci aparținea Kazahstanului, un stat proaspăt devenit independent. Omul care decolase sub steagul roșu al unei superputeri comuniste ateriza acum într-o lume complet nouă.

Surprizele legate de noua sa identitate abia începeau. Orașul natal, Leningrad, fusese redenumit Sankt Petersburg cât timp el se afla pe orbită, ștergând simbolic deceniile de comunism. În loc de o singură țară uriașă, Krikalev a fost nevoit să învețe că acasă înseamnă acum o regiune împărțită în 15 state distincte. Și-a schimbat naționalitatea și pașaportul fără să miște un deget, doar pentru că lumea de dedesubt a continuat să se învârtă fără el.

Experiența extremă de pe stația Mir nu i-a distrus cariera, ci dimpotrivă, i-a consolidat statutul de legendă în explorarea spațială. Serghei Krikalev a continuat să zboare în spațiu mai bine de un deceniu după această aventură, retrăgându-se din activitate abia în anul 2007.

La finalul carierei sale, el adunase peste 800 de zile petrecute în spațiu, un rezultat impresionant care îl plasează și astăzi printre oamenii cu cel mai mare număr de zile acumulate pe orbită din întreaga istorie a omenirii.

Până la urmă, după ce ai privit de la fereastra unei nave spațiale cum propria ta țară se dizolvă și dispare de pe Pământ, orice problemă a vieții de zi cu zi devine doar un detaliu nesemnificativ.