Cum afectează criza hidrologică producția centralei Kozlodui?

Centrala nucleară Kozlodui, singura de acest tip din Bulgaria, a anunțat vineri o reducere a producției cu aproximativ 12% din cauza nivelului scăzut al Dunării. Această măsură afectează unul dintre cele două reactoare funcționale ale centralei, conform informațiilor furnizate de Reuters. Centrala furnizează aproximativ 35% din energia electrică necesară Bulgariei și are două reactoare, fiecare cu o capacitate de 1.000 MW, cunoscute sub numele de unitățile 5 și 6.

Producția unității 5 va fi diminuată cu aproximativ 120 megawați.

Reprezentanții centralei au subliniat că este pentru prima dată în cei 52 de ani de existență când capacitatea de producție este influențată de condiții hidrologice extreme, menționând o „scădere continuă, fără precedent și critică a debitului Dunării”.

Fenomenul scăderii nivelului Dunării nu afectează doar Bulgaria, ci are repercusiuni și asupra altor țări europene. Nivelurile foarte scăzute ale unor râuri importante au dus la o reducere a producției de energie în diverse state, precum Ungaria, unde sectorul nuclear a fost afectat, și Serbia, unde producția de energie hidro a fost de asemenea influențată.

România se confruntă cu dificultăți similare din cauza nivelului scăzut al

România se confruntă cu dificultăți similare din cauza nivelului scăzut al Dunării.

În săptămâna precedentă, Nuclearelectrica, principalul furnizor de energie nucleară din România, a fost nevoită să oprească complet centrala de la Cernavodă din cauza acestei situații hidrologice.

Această criză subliniază fragilitatea infrastructurii energetice europene în fața schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme. La centrala Kozlodui, autoritățile au început pregătirile pentru eventualitatea în care nivelul fluviului va continua să scadă încă din luna iulie.

O echipă specializată a fost formată pentru a implementa măsurile necesare și pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a centralei în cazul unei perioade extinse cu debite reduse. Această situație ridică întrebări importante cu privire la viabilitatea pe termen lung a surselor de energie care depind de resursele de apă, având în vedere impactul continuu al schimbărilor climatice asupra modelelor meteorologice globale.