Campanie coordonată împotriva ucrainenilor în Europa Centrală

Experiența lor nu este o excepție, ci o regulă!

Ondă de ostilitate: cum discursul politic și rețelele sociale alimentează agresivitatea față de refugiații ucraineni

În statele din inima continentului, precum Cehia, Germania și Polonia, care au găzduit cele mai mari fluxuri de refugiați din Ucraina după invazia rusă pe scară largă, se observă o creștere îngrijorătoare a incidentelor violente și a atitudinilor ostile. Aceste țări se confruntă tot mai des cu o rețea de agresiuni, care cuprind atât abuzuri verbale în spațiile publice, cât și atacuri fizice.

Această escaladă este strâns legată de o campanie coordonată de mesaje negative pe rețelele sociale, mesaje care sunt apoi amplificate de politicieni locali care fac din tema refugiaților un element central al retoricii lor electorale.

Investigația jurnaliștilor de la The Kyiv Independent, care au analizat zeci de mii de mesaje publicate pe platforma X, a scos la lumină existența unor narațiuni antiucrainene identice, care circulă în spațiul digital și sunt promovate activ de figure politice influente din cele trei națiuni. Aceste narațiuni nu rămân doar în online, ci se materializează în viața cotidiană a refugiaților, care raportează simțindu-se din ce în ce mai expuși la pericol.

Eva Iakubovska și Vladislava Vorobiova, care locuiesc în Germania de nouă ani și au înființat organizația Vitsche, au început să organizeze manifestații regulate în sprijinul Ucrainei imediat după declanșarea invaziei ruse. La aceste evenimente, au întâlnit nu doar solidarietate, ci și o agresivitate tot mai vizibilă. Vorobiova a descris scena: „Am văzut tot felul de lucruri la aceste manifestații. Oamenii scuipau pe participanți, strigau la ei și se apropiau foarte mult, țipându-le în față”.

În primele luni ale conflictului, primirea refugiaților fusese marcată de un val de simpatie încă de la trecerea frontierei, dar acum situația s-a schimbat radical.

Experiența lor nu este o excepție, ci o regulă. Katerina Lebed a părăsit Zaporojie în 2022, ajungând în Cehia cu fiul ei mic.

La Praga, a deschis un salon specializat în epilare cu laser. Totuși, în iunie 2025, în timp ce se plimba prin oraș cu o prietenă, a fost ținta unui localnic. Bărbatul a început să strige la cele două femei în apropierea unei stații de tramvai.

A suflat fum în față, a împins-o și a lovit-o cu piciorul, apoi a prins-o și a aruncat-o cu putere pe carosabil. Spre deosebire de Germania, unde Iakubovska și Vorobiova spun că nu se simt protejate de poliția locală, autoritățile cehă au intervenit rapid în cazul Lebed. Agresorul, identificat drept Patrik Slastan, a fost reținut și condamnat la 20 de luni de închisoare pentru atacul asupra ei.

Este de menționat că acesta mai agresase două alte femei ucrainene la Praga în 2023.

La Varșovia, Oleksandra Iwaniuk, care locuiește în Polonia din 2010 și predă la Universitatea din Varșovia, a fost insultată într-un mijloc de transport în comun. În timp ce vorbea în ucraineană cu o prietenă, un bărbat a început să repete cu voce tare: „Curve rusoaice”.

Incidentul a lăsat o amprentă profundă; prietena ei a încetat să mai vorbească în limba maternă în spațiile publice de frică de reacții. Iwaniuk, în schimb, a continuat, dorind să arate fiului ei că nu trebuie să se teamă să-și folosească limba.

„Dar adevărul este că mi-e teamă”, a recunoscut ea.

Atât Lebed, cât și Iwaniuk au publicat detaliile incidentelor pe rețelele sociale. În comentarii, numeroși alți refugiați au împărtășit experiențe similare, de la agresiuni în transportul public și magazine până la atacuri pe stradă. Deși numărul exact al victimelor nu este cunoscut, mulți nu depun plângeri la poliție, nici măcar în cazurile de violență fizică. Un studiu al PAQ Research, citat de Kalibova, arată că 57% dintre ucrainenii sosiți în Cehia au fost ținte ale abuzurilor verbale, iar 5% au fost agresați fizic.

Raportat la numărul total al refugiaților, aceste procente echivalează cu aproximativ 216.000 și, respectiv, 19.000 de persoane.

În toate cele trei țări, politicieni influenți au transformat nemulțumirile față de refugiații ucraineni într-o temă centrală a discursului politic.

În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat o popularitate în creștere.

Alice Weidel, copreședinta formațiunii, a declarat la un miting din iulie 2026: „Fără ajutor pentru Ucraina, fără bani pentru Ucraina, fără arme pentru Ucraina — și fără trupe germane!”.

În toate cele trei țări, ce se întâmplă?

Celălalt copreședinte, Tino Chrupalla, susține în mod repetat că 700.000 de ucraineni din Germania nu muncesc și primesc ajutorul social de bază (Bürgergeld).

Această afirmație a fost infirmată de organizații de fact-checking și contrazisă de statisticile oficiale, care indică că aproximativ un sfert dintre cele 700.000 sunt copii sau persoane necapabile de muncă, iar numărul celor apți de muncă dar șomeri este de aproximativ 200.000.

În Cehia, Andrej Babiš a susținut repetat anul trecut că refugiații ucraineni reprezintă o povară excesivă pentru bugetul statului. În dezbaterile televizate cu premierul de atunci, Petr Fiala, înainte de alegerile parlamentare din 2025, a declarat: Nu avem suficienți bani aici pentru oamenii noștri.

Nu suntem în Ucraina… Suntem în Cehia!. Babiš a câștigat alegerile și a devenit premier.

Totuși, partidul Libertate și Democrație Directă (SPD), condus de naționalistul ceh de origine japoneză Tomio Okamura, a promovat o retorică antiucraineană încă de la începutul invaziei.

În mai 2022, Okamura a citat în parlament un politician local care spunea: „Vorbim despre oameni care nu pot scrie, nu pot citi, nu pot nici măcar să folosească o toaletă simplă sau să pornească un fierbător electric… Evident, nu au muncit niciodată și nici nu vor munci vreodată”.

SPD a folosit sloganuri explicit antiucrainene în campania pentru alegerile din 2025, după care Okamura a devenit președintele Camerei inferioare. În noiembrie 2025, a atras atenția prin îndepărtarea drapelului Ucrainei de pe clădirea parlamentului.

În Polonia, sursele principale ale discursului instigator la ură au fost organizațiile și politicienii de extremă dreaptă, potrivit lui Rafał Pankowski, profesor la Institutul de Sociologie al Universității Civitas din Varșovia și președinte al organizației Nigdy Więcej. Grzegorz Braun, liderul Confederației Coroanei Poloneze, a lansat sloganul Opriți ucrainizarea Poloniei!. Reales în parlamentul polonez în 2023 și ales eurodeputat în 2024, a folosit această temă ca instrument politic. Pankowski a subliniat absurditatea afirmației: Ce fel de ucrainizare a Poloniei ar putea exista?

Da, este vorba despre un grup mare de refugiați, dar aproximativ un milion de oameni într-o țară cu circa 40 de milioane de locuitori. A vorbi despre «ucrainizarea Poloniei» este absurd. În campania prezidențială din 2025, Karol Nawrocki, câștigătorul scrutinului, a folosit mesaje antiucrainene.

Unul dintre videoclipurile sale electorale spunea: Ucrainenii — la coada rândului. La cozile pentru medici și clinici, cetățenii polonezi trebuie să aibă prioritate.

În școli și grădinițe, copiii polonezi trebuie să fie pe primul loc, a declarat Nawrocki.

Susan Benesch, cercetătoare americană și fondatoarea organizației Dangerous Speech Project, explică că discursul instigator la ură este „un instrument politic foarte util”. „Dacă vrei să atragi mai mulți susținători sau să-i faci pe cei pe care îi ai deja să-ți fie mai loiali, este, din păcate, foarte eficient să le spui că problemele lor sunt provocate de acest alt grup de oameni îngrozitori”.

Vorobiova observă o legătură directă între activitatea politică și intensificarea ostilității: „Cu cât ne apropiem mai mult de alegeri, cu atât aceste narațiuni se răspândesc mai mult și alimentează sentimentele, opiniile și concluziile antiucrainene”.

Kalibova a identificat o corelație similară între răspândirea retoricii și perioadele electorale din Cehia. Iwaniuk confirmă același model în Polonia: „Când a început campania prezidențială, au fost suficiente câteva luni pentru ca ura de pe străzi să se intensifice”.

Analiza datelor din mediul online, realizată de jurnaliștii The Kyiv Independent, a acoperit o perioadă care a coincis cu mai multe campanii electorale.

Au fost colectate aproximativ 140.000 de postări în limbile germană, cehă și polonă, publicate între vara anului 2024 și vara anului 2025.

Din acest volum, au fost selectate 98.000 de postări considerate relevante, care conțineau informații sau afirmații cu un conținut semnificativ, a explicat analistul de date Denys Hubashov.

Narațiunile au fost identificate cu ajutorul unui model de inteligență artificială, antrenat pe baza a sute de postări etichetate manual de jurnaliști. Rezultatele au fost apoi verificate și integrate în raportul final, confirmând legătura strânsă între discursul politic și valul de ostilitate din spațiul public.