Boicot la FMI: Delegații europeni părăsesc sala în timpul discursului ministrului rus

Plecare în masă sau un protest istoric?

Tensiunile geopolitice au aruncat o umbră grea peste reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale de la Bangkok, unde s-au strâns peste 18.000 de participanți. Chiar în timpul ședinței Comitetului Monetar și Financiar Internațional (CMFI), un gest simbolic a arătat limpede prăpastia din diplomacia actuală: aproape jumătate dintre delegații europeni au părăsit sala exact în momentul în care Anton Siluanov, ministrul rus de finanțe, a început să vorbească în rusă.

Mișcarea, semnalată inițial de Reuters, a fost un protest direct împotriva agresiunii ruse din Ucraina, declanșată în februarie 2022. Joachim Nagel, șeful Băncii Centrale a Germaniei, a confirmat că aproximativ 50% dintre delegați au abandonat plenul, trimițând un mesaj fără echivoc de solidaritate europeană.

Este un semn clar de solidaritate și de apărare a valorilor noastre. Cel mai bun scenariu pentru economia globală rămâne finalizarea acestui conflict de agresiune neprovocat.

Am fost mândru că atâția mulți au părăsit sala, a declarat Nagel.

Banca Angliei a confirmat și ea că guvernatorul Andrew Bailey s-a numărat printre cei ieșiți. Surse diplomatice arată că la boicot au participat reprezentanți din Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia, Lituania, Letonia și Estonia.

Cum se vede dialogul din Washington și Berlin?

Un diplomat european a punctat că războiul din Ucraina este o chestiune existențială pentru Europa, iar o normalizare a relațiilor cu Moscova este imposibil de conceput în aceste condiții.

În timp ce Germania s-a opus ferm oricărei încercări de a readuce Rusia pe scena internațională, Statele Unite au mizat pe o abordare mai deschisă.

Erin Browne, subsecretar al Trezoreriei SUA, a susținut că dialogul direct rămâne vital pentru gestionarea crizelor, insistând că nicio problemă nu se rezolvă dacă părțile refuză să comunice.

Divergențele vin pe fondul primei apariții fizice a lui Siluanov la o reuniune G20, desfășurată recent la Asheville, Carolina de Nord, de la invazia încoace. Marea Britanie, care va prelua președinția G20 anul viitor, se află acum în centrul acestor frământări geopolitice.

Ce a decis totuși conducerea FMI?

În ciuda scânteilor din sală, Mohammed Al-Jadaan, ministrul saudit de finanțe și președintele CMFI, a anunțat că s-a ajuns la un consens asupra textului final. Am venit cu un obiectiv și l-am îndeplinit.

Declarația arată clar că toți membrii au aprobat documentul, și aceasta este singura lucrare care contează, a spus el.

Al-Jadaan a avertizat că economia globală se clatină sub povara conflictelor, a crizelor energetice și alimentare, a datoriilor uriașe și a riscurilor aduse de inteligența artificială. Documentul final trage un semnal de alarmă: escaladarea tensiunilor comerciale poate bloca rutele de transport, poate umfla prețurile materiilor prime și poate adânci criza alimentară.

Șeful CMFI le-a cerut guvernelor să își refacă rezervele bugetare, având grijă să protejeze categoriile vulnerabile și investițiile strategice. La rândul său, Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, a descris reuniunile drept productive, dar a avertizat asupra prăpastiei tot mai mari dintre state.

Ea a remarcat că țările mici, care pierd trenul inteligenței artificiale, riscă să fie luate pe sus de decalaje economice majore. Cu toate acestea, Georgieva crede că loc pentru dialog încă există, în pofida șocurilor repetate. Gestul istoric de la FMI, cu jumătate dintre europeni părăsind sala la discursul rus, rămâne imaginea cea mai fidelă a lumii divizate de astăzi.