Alegerile din SUA văzute din Chișinău: ce înseamnă pentru Moldova

Ce s-a pierdut după 2024?

Chișinăul urmărește cu atenție procesul electoral din Statele Unite, recunoscând că rezultatul va modela viitorul relației bilaterale.

După preluarea puterii de către Donald Trump, Republica Moldova a reușit să mențină, în mare parte, legăturile politice, financiare și de securitate cu Washingtonul, deși unele dintre acestea au suferit o stagnare vizibilă.

Dinamicile din ultimii ani au marcat o tranziție de la o parteneriat fundamentat pe valori democratice spre o abordare mai tranzacțională, în care numele lui Trump este adesea asocia cu diverse inițiative.

Un exemplu clar este transformarea proiectului de construcție a liniei electrice de 400 kV între Strășeni și Gutinaș, inițial prevăzut a fi finanțat prin USAID și finalizat până în 2030, care a fost redenumit „Linia Libertății Trump”.

Această inițivă a supraviețuit deciziei administrației actuale de a închide USAID, demonstrând reziliența diplomatică a Chișinăului.

Cum a salvat Chișinăul proiectele?

Impactul imediat al schimbării de administrație s-a resimțit rapid.

În primele zile de mandat, Chișinăul a fost lovit de anularea unui număr semnificativ de proiecte, în majoritatea cazurilor de natură umanitară sau de infrastructură.

Un acord, semnat de partea americană chiar înainte de intrarea în funcție a lui Trump, în valoare de 1,3 miliarde de lei moldovenești, viza modernizarea infrastructurii de transport – o condiție esențială pentru procesul de aderare la UE – și întărea rezilienței cibernetice în instituțiile de stat.

Un alt proiect critic, evaluat la 85 milioane de dolari, se concentra pe achiziția unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) pentru stabilizarea rețelei electrice.

Cum a schimbat Trump dinamica relației Moldova–SUA după 2024?

În total, zecile de proiecte în valoare de sute de milioane de dolari, destinate democratizării și modernizării țării, au fost șterse din buget.

Un caz remarcabil este cel al programului de vetting (evaluarea integrității procurorilor), atât de important pentru traseul european al țării, a fost preluat financiar de Uniunea Europeană după retragerea sprijinului american.

Pentru a salva proiectele cu o valoare geopolitică și economică enormă, Chișinăul a angajat o strategie diplomatică subtilă. Oficialii au reușit să convingă Washingtonul de importanța strategică a acestor inițiative, un proces care a inclus și gesturi de proximitate cu noul președinte.

Ministrul moldovean de Externe a trebuit să-l laude pe Trump într-o intervenție la CNN, descriindu-l ca un „președinte al păcii”.

Această mișcare a venit în urma tensiunilor dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care americanul îl acuzase de lipsă de recunoștință pentru sprijinul oferit.

Ce aduc alegerile din noiembrie?

În paralel cu dialogul cu Casa Albă, Chișinăul a extins rețeaua sa de susținători în cadrul Congresului SUA, o strategie care a ajutat la păstrarea finanțării pentru proiecte de reformă democratică, energetică și de luptă împotriva corupției.

Deși relația cu administrația Trump este centrală, Moldova nu a renunțat la solidaritatea sa cu Ucraina. Chișinăul continuă să condamnă cu fermitate agresiunea rusă, ignorând apelurile lui Trump către țările europene de a atenua tonul față de Moscova.

Oficialii moldoveni solicită constant, din tribune internaționale precum ONU, o intensificare a presiunilor asupra Rusiei și o creștere a ajutorului pentru Kiev. În domeniul apărării, colaborarea militară cu SUA rămâne activă, deși fără lansarea de proiecte noi. Militarii moldoveni păstrează accesul la programele americane de instruire, iar bugetul pentru acestea a fost chiar mărit la cererea Chișinăului.

De asemenea, au rămas în vigoare contractele vechi privind livrarea pieselor de schimb pentru echipamentele militare americane din dotarea Armatei Naționale, precum și cele pentru achiziția de armament și muniție.

În ce direcție merge Moldova?

Documentul recent adoptat, Strategia Națională de Securitate, poziționează SUA clar ca partener strategic.

Situția politică în SUA este însă în schimbare. Alegerile intermediare programate pentru 3 noiembrie pot rescrie echilibrul puterii în Congres.

În cazul unei victorii democratice, aceștia ar putea prelua controlul unor comisii, iniția audieri și investigații, ceea ce ar putea bloca anumite decizii ale administrației actuale.

În prezent, republicanii dețin ambele camere, dar sondajele nu sunt favorabile. Cele mai recente cercetări indică o scădere a popularității lui Trump, pe fundalul nemulțumirii cetățenilor față de inflație și prețul combustibilului.

Conform datelor Reuters/Ipsos, doar 31% dintre americani aprobă modul în care președintele își exercită mandatul, iar partidul republican adună doar 35% din intenția de vot, față de 47% pentru democrați.