Alegerile din 3 noiembrie ar putea slăbi influența lui Trump și redefini relația SUA‑Europa, cu impact major

Ce se întâmplă dacă democrații iau majoritatea?

Impactul alegerilor intermediare din 3 noiembrie asupra dinamicii geopolitice: Provocări pentru administrația Trump și repere pentru România

Scrutnul legislativ programat pe 3 noiembrie în Statele Unite se profilează ca un moment decisiv care poate redimensiona puterea executivă a lui Donald Trump și poate recalibra raporturile dintre Washington și partenerii europeni, având reverberații directe asupra securității României. Într-o atmosferă încărcată de dubii privind integritatea procesului democratic și de teamă pentru starea instituțiilor americane, publicația „Adevărul” a consultat expertul Vlad Bujdei-Tebeică, specializat în polarizarea politică, pentru a evalua pericolele la care este expus votul, semnificația unui posibil câștig al partidului democrat și consecințele pe care le au incertitudinile generate de actuala administrație asupra vecinilor noștri de peste Ocean.

Președintele Trump abordează această zi de vot într-un moment în care suportul public pare în scădere alarmantă. Datele furnizate de un sondaj realizat de Reuters și Ipsos, datat cu 21 octombrie, indică faptul că ratingul de aprobare a liderului de la Casa Albă a atins nivelul de 31%, un minim istoric pentru cei doi termeni pe care îi are în prezent.

Această tendință descendentă deschide calea către posibila pierdere a controlului asupra uneia sau a ambele camere ale Congresului de către formațiunea republicană. Factorii determinanți în această ecuație includ nemulțumirile legate de situația economică, alături de evaluarea globală a modului în care este condusă administrația.

Vlad Bujdei-Tebeică, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), susține că există o probabilitate reală ca partizanii Partidului Democrat să obțină avantaje semnificative în acest scrutin. El argumentează că vulnerabilitatea principală a echipei de guvernare stă în legătura indisolubilă dintre partida republicană și figura președintelui, precum și deciziile luate de echipa sa.

Analistul face o distincție clară între primii ani de mandat și actualul ciclu: dacă în prima perioadă s-a încercat un echilibru între nominații competente și cei loiali personal, acum strategia parșivă favorizează în mod evident loialitatea față de lider.

În cazul în care democrații preiau majoritatea, capacitatea lui Trump de a impune propria agendă legislativă ar fi considerabil limitată, iar mecanismele de supraveghere a actului administrativ ar deveni mai intense. Totuși, o schimbare a majorității parlamentare nu garantează automat o revoluție în politica externă, deoarece președintele deține prerogative majore în acest domeniu, iar pozițiile interne ale partizanilor démocrati nu sunt omogene.

Analiza recentă a agenției Reuters a evidențiat nouă scenarii prin care actuala administrație ar putea interveni în desfășurarea alegerilor sau în contestarea rezultatelor finale. Lista include răspândirea unor acuzații de fraudă, exercitarea de presiuni asupra funcționarilor responsabili cu organizarea votului, solicitarea sau chiar confiscarea documentelor electorale în cursul unor investigații, prezența vizibilă a agenților Departamentului de Imigrare și Control al Imigrației (I.

C. E.) lângă secțiile de votare și neacceptarea certificării finale a scorului.

Aceste posibilități nu sugerează că fiecare manevră va fi pusă în practică sau că președintele poate prelua controlul total al procesului, dat fiind rolul central al statelor individuale în organizarea scrutinului, conform Constituției americane.

Instanțele de judecată au deja blocat câteva inițiative ale executivului referitoare la votul prin corespondență și la accesul la bazele de date electorale.

Principala îngrijorare exprimată de Reuters este posibila întârziere a certificării rezultatelor din cauza unei succesiuni de litigii și dispute, ceea ce ar putea eroda încrederea cetățenilor în sistemul electoral. Precedentul din 2020 rămâne un reper crucial: după înfrângerea în fața lui Joe Biden, Trump a contestat intens rezultatul, aplicând presiuni asupra oficialilor din Georgia pentru a găsi voturi care să inverseze victoria democratică în respectivul stat.

Evenimentul din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Trump au intrat cu forță în Clădirea Capitolului în timpul certificării victoriei lui Biden, a fost descris de Bujdei-Tebeică ca punctul de cotitură pentru stabilitatea democrației americane.

Riscul persistării suspiciunilor asupra voturilor!

Expertul subliniază că riscul nu se rezumă doar la repetarea unor incidente de violență urbană, ci include și utilizarea instituțiilor de stat pentru a presa anumite grupuri de cetățeni, ceea ce poate influenja decizia de a merge la urne. Acțiunile autorităților federale de imigrație și dezbaterile privind verificarea identității alegătorilor trebuie analizate și prin prisma efectului psihologic pe care îl pot avea asupra celor care se tem că vor fi ținta unor controale.

Un alt element de risc constă în perpetuarea suspiciunilor privind corectitudea numărătoarei voturilor. Liderul de la Casa Albă a promovat repetat acuzații de fraudă care nu s-au confirmat în instanță, iar modul în care a fost contestat rezultatul din 2021 a demonstrat cum astfel de narative pot fi instrumentalizate pentru a exercita presiuni administrative și pentru a mobiliza taberele împotriva rezultatului oficial.

Bujdei-Tebeică atrage atenția asupra impactului dezinformării asupra personalului implicat direct în organizarea alegerilor.

În trecut, acuzațiile nefondate legate de manipularea echipamentelor de vot au dus la hărțuirea angajaților electorali, persoane care își îndeplineau datoria civică în comunitățile lor locale.

Analistul menționează că Trump nu a recunoscut niciodată înfrângerea după primul său mandat.

Pentru România și restul Europei, miza acestui scrutin depășește granițele interne ale Statelor Unite, având consecințe directe asupra relației dintre Washington și aliații săi.

Securitatea națională românească este strâns legată de parteneriatul cu America și de obligațiile asumate în structurile NATO, dar și de gradul de predictibilitate al politicii americane într-un context european dominat de conflictul din Ucraina.

Bujdei-Tebeică descrie Donald Trump ca un lider extrem de volatil, dispus să rupă alianțe consolidate și să trateze cu ușurință angajamentele față de partenerii tradiționali.

O eventuală victorie a Partidului Democrat ar oferi Europei mai multe pârghii politice pentru a cere explicatii administrației americane și pentru a-i restricționa inițiativele legislative.

Cu toate acestea, acest lucru nu ar implica automat o schimbare radicală a raporturilor cu Rusia sau o revenire la politica externă dinaintea celui de-al doilea mandat al lui Trump.

Efectele concrete vor fi determinate de amploarea câștigului electoral, de prioritățile stabilite de democrați și de deciziile pe care le va continua să le ia executivul american.

Pentru România, cheia rezidă și în modul în care conducerea de la București își aliniază deciziile față de cele luate la Washington. Vlad Bujdei-Tebeică critică tendința de a urma necondiționat direcția impusă de administrația americană, indiferent de ideologia acesteia, chiar și atunci când interesul național ar impulsiona o evaluare independentă a relațiilor personale sau a afinităților politice.

Conform analizei sale, proximitatea diplomatică nu trebuie să ascundă necesitatea verificării costurilor economice și strategice ale proiectelor sprijinite de actorii americani sau de partenerii politici ai actualului președinte.