250 de victime ale exploatării identificate în 34 de state, printre care și România

Ce sectoare au fost vizate?

Europol a trasat conturul unei rețele uriașe de exploatare a forței de muncă.

Într-o acțiune coordonată de Poliția Europeană și partenerii judiciari din 34 de țări, autoritățile au identificat 248 de persoane aflate în situația de victime potențiale ale acestui fenomen.

Operațiunea, desfășurată între 14 și 20 septembrie 2026, face parte din programul EMPACT, condus de Suedia, și a implicat o colaborare strânsă între Poliția Europeană, Autoritatea Europeană a Muncii, polițiile de frontieră, inspectoratele de muncă, serviciile de securitate socială și cele fiscale.

Ținta principală a fost combaterea practicilor de exploatare în sectoarele cu risc ridicat: agricultura, construcțiile, industria ospitalității, serviciile cosmetice și saloanele de masaj. Deși focusul s-a pus pe exploatarea prin muncă, cercetările au scos la iveală și alte forme de trafic, precum exploatarea sexuală, obligarea la cerșetorie și servitutea domestică.

Cine sunt victimele?

Rezultatele cantitative sunt remarcabile: s-au înregistrat 27 de arestări directe legate de traficul de persoane, iar 86 de indivizi au fost reținuți pentru alte infracțiuni asociate, precum angajarea ilegală sau organizarea prostituției.

Din punct de vedere demografic, statisticile arată o preponderență clară a victimelor de sex masculin, reprezentând 73% din totalul celor 248 de persoane identificate. Majoritatea acestor bărbați proveneau din Vietnam, China, India și Filipine. Femeile, în schimb, au fost mai frecvent găsite în saloane de manichiură și de masaj. Un aspect îngrijorător îl constituie prezența minorilor, care reprezintă 5% dintre victime, fiind expuși la exploatare sexuală, cerșetorie forțată sau muncă grea în construcții.

Condițiile în care se aflau acești oameni erau extrem de dure: tichet lucrativ zilnic de 10-12 ore, lipsa plății corecte, absența zilelor libere și cazare în spații mizerabile.

În detaliu, fiecare țară participantă a raportat cazuri specifice.

Ce s-a întâmplat în fiecare țară?

În Austria, poliția a descoperit că părinți își foloseau proprii copii pentru a-i forța să cerșuiască, un aspect relevat în timpul inspecției activităților comerciale locale.

Germania a înregistrat 63 de victime, majoritatea cetățeni vietnamezi și chinezi, găsiți în industria hotelieră și în ateliere de manichiură, suferind de subplată și restricționarea libertății de mișcare.

Olanda a demascat o rețea complexă care exploata peste 70 de cetățeni indieni în restaurante din cinci state membre ale Uniunii Europene; această structură generava profituri minime de 4 milioane de euro prin ore de lucru prelungite și amenințări.

În România, persoanele vulnerabile, inclusiv minori, au fost înșelate cu promisiuni de salarii echitabile pentru muncă în agricultură, dar s-au confruntat cu zile de peste 12 ore, neplătite, și condiții de trai precare.

Cât de amplă a fost mobilizarea?

Arestările au vizat suspecți din Ungaria, Vietnam, Muntenegru și Țările de Jos, aceștia reprezentând 74% dintre cei 27 reținuți pentru trafic.

Întreaga operațiune a mobilizat 16.031 de agenți, care au verificat 137.810 de entități, efectuând inspecții ale persoanelor, locațiilor, vehiculelor și documentelor.

Au fost deschise 182 de noi anchete privind traficul de persoane.

Lista celor 34 de țări participante include Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Irlanda, Kosovo, Letonia, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Muntenegru, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România, Suedia, Slovacia, Slovenia, Spania, Regatul Unit și Ucraina.