Un reactor de la Cernavodă se poate reporni la începutul lui noiembrie

De ce s-au închis ambele reactoare la Cernavodă?

Un reactor de la Cernavodă se poate reporni la începutul lui noiembrie

Reactivarea unuia dintre cele două reactoare nucleare de la Cernavodă pare posibilă la începutul lunii noiembrie, conform estimărilor celei mai recente.

Cristian Bușoi, fost secretar de stat, a explicat că în această vară s-a produs o presiune suplimentară pe piața energiei, care se va reflecta în tarifele din toamna și iarna curentă, precum și în primăvara anului următor.

Cauza centrală a fost necesitatea închiderii celor două reactoare: primul a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea a fost oprit pe data de 13 august. Deși inițial se aștepta repornirea în luna octombrie, informațiile disponibile sugerează că cel puțin unul dintre reactoare poate fi redeschis abia la începutul lunii viitoare. Această reactivare ar putea atenua parțial tensiunile actuale de pe piață.

Totuși, Bușoi a subliniat că revenirea la funcționare a unui reactor nu înseamnă automat o scădere a prețurilor la electricitate. Motivele sunt legate de modul în care se formează tarifele pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel regional, cât și european. Până când o proporție semnificativă a energiei electrice din România se tranzacționează pe PZU, iar piața nu se orientează spre contracte pe termen lung sau alte strategii pentru industrie și marii furnizori, volatilitatea va persista, iar prețurile vor rămâne sensibile la mișcările din regiune și din Europa.

Cum se compară tarifele cu cele din restul UE?

În ceea ce privește comparația tarifulor cu restul Uniunii Europene, Bușoi a precizat că afirmația potrivit căreia România are cele mai mari costuri absolute la electricitate nu este complet corectă. Doar după ajustarea la puterea de cumpărare se poate susține că țara noastră se clasează în fruntea UE din acest punct de vedere. În termeni absoluti, în primul semestru din 2026, România se plasează pe locul 9 în Uniunea Europeană privind prețurile pentru populație. Pentru sectorul industrial, prețul mediu de aproximativ 110 euro/MWh în 2025 a fost ușor peste media europeană.

Bușoi a subliniat că problema tarifulor ridicate la energie nu este specifică României, ci afectează întreaga Uniune Europeană, în contextul conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu. El a atras atenția asupra impactului asupra competitivității industriilor care consumă multă energie și asupra creșterii prețurilor produselor finale, ceea ce se traduce într-o presiune inflaționistă și o erodare a puterii de cumpărare a cetățenilor.

În ceea ce privește investițiile, a fostului secretar de stat a arătat că proiectele private și dezvoltarea capacităților de producție ale prosumatorilor au contribuit la extinderea sistemului energetic.

Totuși, investițiile companiilor de stat ar fi putut avansa într-un ritm mai rapid.

„Suntem oarecum în întârziere și lucrurile puteau fi mult, mult mai accelerate, mai ales la nivelul companiilor de stat și la nivelul acțiunii instituțiilor publice, incluzând Ministerul Energiei”, a conchis Bușoi.