Scandal în universități: Ce sancțiuni riscă profesorii acuzați de abuzuri?

Revolta studenților: Măsuri drastice cerute de ANOSR!

Tensiunile din mediul academic românesc au explodat din nou, aducând în prim-plan o întrebare incomodă: sunt legile actuale suficient de aspre pentru a-i proteja pe studenți de profesorii acuzați de abuzuri sexuale? Scânteia care a aprins fitilul este cazul recent al lui Alexandru Toader, fiul fostului ministru Tudorel Toader.

Aflat în prezent sub control judiciar pentru 30 de zile, Alexandru Toader se confruntă cu acuuzții grave: viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și abuz de funcție în scop sexual. Potrivit anchetatorilor, faptele ar fi fost comise chiar în relație cu studente de la facultate.

Această situație revoltătoare a mobilizat rapid Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Organizația a bătut cu pumnul în masă la Parlament și la Ministerul Educației, cerând o reformă legislativă urgentă combinată cu măsuri fără precedent.

Pachetul propus de studenți este unul dur: interzicerea predării pentru perioade cuprinse între un semestru și patru ani, tăierea cu până la 50% a salariului de bază și a indemnizațiilor timp de unu până la trei ani, plus excluderea totală din granturi și proiecte de cercetare. Mai mult, ANOSR vrea ca profesorii anchetați să poată fi suspendați de la catedră încă din timpul cercetării etice.

Ce spune legea sau unde ne blochează birocrația?

În culise însă, planul studenților se lovește de un zid juridic greu de penetrat.

ANOSR își dorește ca aceste pedepse să se aplice înainte ca judecătorii să dea o sentință definitivă. Doar că avocații avertizează că lucrurile nu stau chiar așa.

Într-un interviu acordat celor de la DC News, avocatul Bogdan Bărbuceanu a pus punctul pe i: legea actuală nu permite sancționarea unei fapte atât timp cât aceasta nu a fost dovedită definitiv în instanță. În viziunea sa, singura pârghie legală la îndemâna universităților pe parcursul anchetei penale este suspendarea contractului de muncă.

Mai mult, Bărbuceanu susține că Parlamentul nu va risca niciodată să adopte o lege care să împingă la pedepse grele bazate doar pe suspiciuni, o astfel de normă riscind să fie desființată imediat la Curtea Constituțională. Pe scurt: săbiile justiției adevărate se pot abate asupra celor vinovați abia după ce instanța spune ultimul cuvânt.