Republica Moldova eliminate 32 de consilii raionale, rămânând doar trei regiuni în noua structură administrativă

Cum va schimba reforma rolul primăriilor?

Reforma structurală a administrației publice locale din Republica Moldova intră într-o fază decisivă, marcată de dispariția celor 32 de consilii raionale actuale. În locul acestora, sistemul va funcționa pe baza a trei entități regionale distincte, care vor prelua rolul de nivel secundar în ierarhia administrativă.

Această transformare profundă este programată să devină operatională începând cu anul 2027, imediat după organizarea următoarelor alegeri locale. Noile centre administrative regionale vor fi amplasate la Chișinău, Bălți și Cahul, consolidând astfel o arhitectură teritorială mai concentrată și teoretic mai eficientă.

Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a subliniat că această restructurare implică o diminuare considerabilă a aparatului birocratic existent. El a explicat că noile structuri regionale vor opera cu un personal mult mai redus față de modelul raional anterior, scopul fiind eliminarea straturilor intermediare dintre primării și puterea centrală.

Obiectivul declar este de a păstra doar profesioniști competenți, capabili să gestioneze direct afacerile publice, fără a mai exista o barieră burocratică.

Deși oficialii susțin că majoritatea specialiștilor actuali își vor găsi noi locuri de muncă în contextul schimbărilor, destinul exact al funcționarilor a căror poziții vor fi desființate rămâne încă neclar pentru moment.

Buzu a mai menționat că primăriile locale vor trebui să recruteze mai mulți experți în domeniile achizițiilor publice, planificării strategice și elaborării de proiecte, compensând astfel pierderea unor capacități la nivel regional.

Care sunt datele noii zoneări teritoriale?

Datele statistice prezentate de autorități indică faptul că în administrația publică locală din Republica Moldova lucrează în prezent 25% din totalul funcționarilor de stat, dintre care jumătate, adică 50%, au depășit deja vârsta legală de pensionare. Această situație sugerează necesitatea unei regenerări a forței de muncă administrative. Conform conceptului aprobat, teritoriul țării va fi împărțit în trei mari zone: Nord, Centru și Sud. Regiunea Nord va cuprinde 11 raioane existente, având o populație agregată de 514.000 de locuitori.

În această zonă, numărul unităților administrativ-teritoriale de prim nivel va scădea dramatic, de la 306 primării actuale la doar 81.

Regiunea Centru va include 13 raioane, cu o populație totală de 670.000 de cetățeni. Aici, numărul primăriilor va fi redus de la 349 la 96.

În sudul țării, viitoarea regiune va aduna 7 raioane și o populație de 280.000 de locuitori, iar numărul primăriilor va fi diminuat de la 165 la 48.

Premierul Vasile Tofan a clarificat că scopul nu este simpla substituție a celor 32 de raioane cu trei regiuni, ci schimbarea fundamentală a rolului acestora. Entitățile regionale se vor concentra pe aspecte strategice, coordonarea dezvoltării teritoriale și gestionarea proiectelor de mare anvergură, ajutând primăriile să atragă finanțări externe. Tofan a asigurat că serviciile publice nu vor dispărea din localitățile mici; doar centrele administrative se mută, unele servicii trecând la primării, altele fiind centralizate.

Guvernul a decis abandonarea modelului bazat pe raioane, creând în schimb trei regiuni ca unități de nivel II. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul special actual. Raionul Taraclia va fi reorganizat pentru a deveni un municipiu, în timp ce Găgăuzia își va menține statutul de autonomie conform legilor în vigoare. Este demn de menționat că, anterior, în luna aprilie, Guvernul anunțase inițial intenția de a reduce numărul raioanelor de la 32 la 10, însă noul plan prevede eliminarea completă a acestui nivel în favoarea regiunilor.

La finalul anului 2027, Republica Moldova va opera cu un total de 292 de primării, o scădere spectaculoasă față de aproape 900 de unități existente în prezent.