Oana Gheorghiu, de la ONG la ministerul Sănătății: carieră, controverse și noul mandat

De la logistică la activism civic?

Oana Gheorghiu intră în politica executivă dintr-un colț neașteptat.

Fără treceri prin structurile de partid sau administrația publică tradițională, ea a ajuns la fruntea Ministerului Sănătății în noul cabinet condus de Siegfried Mureșan, după ce a coordonat o organizație neguvernamentală.

Experiența sa s-a forjat în societatea civilă, unde a gestionat proiecte majore de infrastructură medicală.

Cariera sa a început în mediul corporate. Între 1997 și 2012, timp de 15 ani, a fost director general la Tramex Transporturi și Logistică, o firmă de expediții și transport.

Abia apoi a virat spre managementul de proiecte și activismul civic, concentrându-se pe modernizarea sistemului sanitar. A demarat renovări și dotări în mai multe spitale, consolidând impactul asupra infrastructurii medicale din România.

Asociația care a construit un spital!

Numele i-a devenit cunoscut publicului larg prin Asociația „Dăruiește Viață”, înființată în 2012 alături de Carmen Uscatu și Bianca Voinescu. Organizația a mobilizat zeci de milioane de euro, atrăgând peste 350.000 de donatori individuali și mii de companii. Punctul culminant al acestei eforturi este Spitalul de Copii „Dăruiește Viață”, situat în curtea Spitalului „Marie Curie” din București. Inaugurat în 2024, este prima unitate din țară dedicată exclusiv oncologiei și radioterapiei pediatrice, construită integral din fonduri private înainte de a fi cedată statului. Investiția a costat milioane de euro, reflectând amploarea lucrărilor.

Născută pe 12 octombrie 1969, la Brebu (Prahova), Oana Gheorghiu este absolventă a Academiei de Studii Economice din București (promoția 1994), specializată în management economic.

Intrarea sa în administrația centrală a fost precedată de critici publice la adresa modului în care statul gestionează resursele din sănătate.

În 2025, prin decret semnat de președintele interimar Ilie Bolojan, a fost desemnată reprezentant al Administrației Prezidențiale în Colegiul director al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate.

Funcția de vicepremier a devenit efectivă în octombrie 2025, când a preluat mandatul lăsat liber de demisia lui Dragoș Anastasiu în Guvernul Bolojan. Jurământul a fost depus pe 30 octombrie 2025, moment în care s-a suspendat din rolurile executive de la asociație.

Profil și intrarea în politică?

Atribuțiile sale vizaau reforma guvernamentală, digitalizarea și dialogul cu societatea civilă. În actuala formulare a Cabinetului Mureșan, Partidul Național Liberal o propune pentru conducerea Ministerului Sănătății.

Cariera politică a fost marcată de câteva tensiuni.

Prima a vizat remunerarea sa la nivel asociativ. Declarația de avere indică un venit net de 264.863 de lei în 2024, echivalent cu aproximativ 22.000 de lei lunar. Senatorul PSD Daniel Zamfir a criticat acest aspect, sugerând că „a făcut caritate pe bani”.

Ca vicepremier, venitul său a scăzut la circa 14.400 de lei net lunar.

Controverse și reacții din partea publicului!

A doua tensiune a izbucnit în mai 2026, odată cu publicarea unor corespondențe electronice trimise pe 12 februarie către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). În aceste mesaje, se interesa de serviciile oferite de firma germană Schwarz Digits.

Dezbaterile s-au centrat pe faptul că entitatea aparține aceluiași grup ca Kaufland, retailer care donase anterior 250.000 de euro pentru un proiect al asociației, ceea ce a alimentat suspiciuni privind traficul de influență.

Fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, demis ulterior după ce fusese criticat public de Gheorghiu pentru eșecuri operaționale, a susținut acuzațiile.

În riposta sa, Oana Gheorghiu a caracterizat demersul ca fiind de natură instituțională și exploratorie, fără impact decizional imediat. A menționat că peste 10.000 de companii au contribuit la construirea spitalului, Kaufland fiind doar una dintre ele.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că nu consideră că s-a comis o ilegalitate sau o imoralitate. Totuși, acest episod a fost inclus în argumentele moțiunii de cenzură depuse de alianța PSD-AUR, care a condus la demiterea Guvernului Bolojan.