Manuscris de 2.000 de ani: Iisus văzut viu după răstignire

Unde se regăsește pasajul?

Un document atribuit istoricului evreu Flavius Josephus, care datează de aproximativ două milenii, oferă indicii fascinante privind evenimentele ulterioare răstignirii lui Iisus.

Un specialist spaniol susține că a descoperit semne importante într-o operă celebră, care pare să înregistreze prima mărturie despre Iisus văzut viu la trei zile după decesul Său.

Pasajul în cauză se regăsește în lucrarea „Antichități iudaice”, finalizată de Josephus în jurul anilor 93–94 d. Hr.

Ce spun variantele textului?

Istoricul, care nu aparținea credinței creștine, a descris numeroase evenimente și figuri din contextul iudaic al epocii. Printre subiectele abordate se numără și Iisus, într-un fragment cunoscut în mediul academic sub denumirea de Testimonium Flavianum. Jesus Fernandez-Pedrera Correa, cercetător independent din Spania, a examinat diverse redactări ale acestui text, transmise pe parcursul veacurilor în greacă, latină, arabă și siriacă.

Această analiză comparativă l-a condus la o ipoteză remarcabilă: forma inițială a pasajului ar fi putut descrie ceea ce susțineau adepții lui Iisus, în loc de o declarație directă a istoricului despre autenticitatea învierii.

Într-una dintre variantele cunoscute se regăsește formularea conform căreia Iisus „li s-a arătat viu din nou în a treia zi”, după ce profeții ar fi anunțat aceste evenimente. Alte redactări păstrează tema reapariției sale în viață după răstignire, dar modul de exprimare variază de la o traducere la alta. Tocmai aceste divergențe au captat atenția cercetătorului.

De ce e importantă această analiză?

În ediția latină se menționează că Iisus li s-a prezentat viu în a treia zi, în timp ce textul arab prezintă această apariție ca o informație raportată de discipolii Săi, conform sursei retetesivedete. ro.

Specialistul consideră că anumite expresii din redactarea greacă ar fi fost inserate ulterior de copii creștini. Aceste adăugări includ referințele la profețiile divine, precum și afirmația că Iisus era Hristos. O astfel de intervenție ar fi putut transforma, în timp, o relatare despre credința ucenicilor într-o formulare care pare a confirma direct învierea.

Flavius Josephus era un istoric evreu, nu un adept al creștinismului. Din această cauză, specialiștii au discutat de mult timp autenticitatea anumitor formulări din pasaj, care par a reflecta convingeri creștine. Manuscrisele originale ale scrierilor sale nu au supraviețuit, iar textul a ajuns până astăzi prin copii și traduceri transmise pe parcursul timpului. Analiza lui Fernandez-Pedrera Correa se bazează tocmai pe compararea acestor variante. El propune că redactarea inițială ar fi putut înregistra afirmațiile celor care declarau că au văzut Iisus după moarte. Prin urmare, nu ar fi neapărat o confirmare personală a istoricului, ci o consemnare a relatărilor care circulau în comunitatea creștină timpurie.

Ce alte detalii conține pasajul?

Cercetarea atrage de asemenea atenția asupra altei informații din pasaj: adepții lui Iisus continuau să existe în epoca lui Josephus. Această mențiune este considerată de specialist mai fidelă stilului istoricului și mai puțin afectată de divergențele dintre variantele păstrate.

Lucrarea lui Fernandez-Pedrera Correa rămâne o analiză preliminară, care nu a fost încă supusă evaluării altor experți. În plus, nu a fost descoperit un manuscris original de acum 2.000 de ani: studiul pornește de la copii și traduceri ulterioare ale textului.

Chiar și așa, această comparație readuce în centru dezbaterii una dintre cele mai controversate mărturii antice despre Iisus și modul în care aceasta a fost transmisă de-a lungul secolelor.