MAE condamnă alegerile rusă din zonele ocupate din Ucraina și Transnistria

Unii susținători ai opoziției argumentează că votul este o nouă „operațiune specială”?

Ministerul Afacerilor Externe al României a emis o declarație fermă prin care critică organizarea scrutinului legislativ rusesc în zonele controlate de Moscova din Ucraina și în regiunea transnistreană. Autoritățile de la București consideră că desfășurarea acestor alegeri pentru Duma de Stat a Federației Ruse, programate în intervalul 18-20 septembrie, este o procedură ilegală, având în vedere că se realizează în teritorii temporar ocupate, fără acordul instituțiilor constituționale locale.

Conform documentului oficial publicat vineri de MAE, actul de a organiza votul în aceste zone conturate de conflict constituie o încălcare semnificativă a normelor dreptului internațional. Ministerul român afirmă că țara noastră respinge categoric orice manevră menită să legitimeze, prin mijloace electorale, consecințele acțiunilor neconforme cu dreptul ale Rusiei. Mai mult, se subliniază că aceste procese nu generează efecte juridice valide și nu au capacitatea de a altera statutul internațional al teritoriilor respective.

În aceeași notă, România condamnă inițiativa Moscovei de a deschide secții de votare pentru acest scrutin în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Guvernul de la București susține că acest demers violează suveranitatea și integritatea teritorială a Chișinăului, contrazicând eforturile depuse de autoritățile moldave și de partenerii internaționali pentru a facilita o soluționare politică a crizei transnistrene.

Prin comunicatul său, MAE reafirmă sprijinul necondiționat pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a atât a Ucrainei, cât și a Republicii Moldova, în limitele frontierelor recunoscute la nivel global.

Totodată, se respinge orice acțiune unilaterală a Federației Ruse care vizează subminarea ordinii juridice internaționale.

Pe fondul acestei tensiuni diplomatice, milioane de cetățeni ruși care se opun politicii Kremlinului se află într-o situație dificilă, fiind obligați să aleagă între a boicota alegerile legislative organizate în plină perioadă de război, cu un câștigător evident și previzibil – partidul Rusia Unită (RU) –, a merge la urne pentru a exprima nemulțumirea publică sau a susține orice alt candidat pentru a reduce ponderea partidului prezidențial. Interrogarea „Ce să facem?” revine frecvent în rândul opoziției, într-un context în care cele cinci formațiuni politice cu reprezentare parlamentară susțin direcțiile principale ale politicii președintelui Vladimir Putin.

Singura entitate pacifistă, Yabloko, care se opune atât secțiilor de votare din teritoriile ocupate din Ucraina, cât și din Transnistria, se confruntă cu dificultatea de a prezenta doar un număr limitat de candidați.

Unii susținători ai opoziției argumentează că participarea la vot este o nouă „operațiune specială”, destinată a demonstra consolidarea poporului rus în jurul campaniei militare din Ucraina, așa cum o denumește președintele Putin. În această perspectivă, figuri marcante ale opoziției, precum Garry Kasparov, susțin că nu există un scop util în participarea la ceea ce consideră a fi o farsă electorală orchestrată de Kremlin.

Aceștia fac apel la boicot, similar cu strategia adoptată la alegerile prezidențiale din 2018 sau la referendumul constituțional din 2020, înainte de escaladarea conflictului.

Mulți ruși au optat pentru această cale în ultimii ani, inclusiv în cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, observându-se un nivel scăzut al participării, în special în marile centre urbane. Pe de altă parte, cei care se opun boicotului, printre care jurnalistul popular Dmitri Kolezev, consideră că absența de la vot este un cadou oferit Kremlinului.

Logică lor este că cu cât numărul votanților este mai mic, cu atât manipularea rezultatelor devine mai ușoară.

O a treia abordare este cea a „votului inteligent”!

Kremlinul profită de participarea redusă a criticilor, deoarece categoriile de angajați din administrație – militari, funcționari publici, salariați ai companiilor de stat, profesori și personal medical – tind să voteze sistematic.

Cu toate acestea, datele din sondaje independente indică faptul că decizia Curții Supreme de a elimina Yabloko de pe buletinul de vot a crescut proporția cetățenilor care intenționează să boicoteze scrutinul. O alternativă propusă de opoziție, inclusiv de partidul aflat în exil Rusia Pașnică, constă în deplasarea la secțiile de vot duminică, la ora 12:00, pentru a marca un protest tăcut împotriva guvernantului.

Mii de ruși au aplicat deja această strategie la alegerile prezidențiale din 2024, în cadrul inițiativei „Amiază fără Putin”, deși nu toți au finalizat exercițiul de votare.

Una dintre participante a explicat pentru agenția EFE că a invalidat buletinul de vot bifând un X în toate căsuțele disponibile. La alegerile legislative anterioare, din 2021, aproximativ 3% din buletine au fost anulate din acest motiv.

Criticii acestei metode susțin că invalidarea buletinelor ridică pragul pe care partidele minoritare trebuie să-l depășească pentru a obține locuri în Dumă, favorizând astfel Rusia Unită. Yabloko, exclus de Curtea Supremă, a îndemnat susținătorii să anuleze buletinul cu listele de partide în toate circumscripțiile în care nu figurează candidați ai formațiunii liberale.

O a treia abordare este cea a „votului inteligent”. Activistul și comentatorul politic Maxim Kaț, foarte popular printre tinerii ruși, a declarat pe canalul său de YouTube: „Dacă autoritățile sunt atât de reticente în a ne vedea la urne, atunci trebuie să mergem să votăm”.

Deși anterior avusese o atitudine critică, Kaț sprijină acum această inițiativă, lansată de defunctul lider al opoziției, Aleksei Navalnîi, și continuată acum de soția sa, Iulia.

Strategia implică votarea pentru oricine, cu excepția Rusiei Unite, acordând prioritate candidaților care susțin pacea.

Susținătorii acestei opțiuni cred că, în cazul în care partidul Kremlinului își pierde majoritatea, rușii ar putea să-și piardă frica, iar elitele ar începe să solicite schimbări pentru a opri războiul, care implică costuri financiare uriașe pentru toți cetățenii. Dmitri Kolezev amintește că un astfel de scenariu s-a materializat în trecut în sisteme autoritare precum Polonia, Brazilia sau Chile, deși recunoaște că, în cazul Venezuelei, autoritățile au creat un Parlament paralel.

Totuși, există voci care atrag atenția asupra faptului că, cu excepția Yabloko, toate partidele cu prezență parlamentară susțin războiul, ceea ce înseamnă că votarea pentru candidații lor echivalează cu susținerea continuării conflictului. Yabloko consideră că votul pentru propriii candidați este „singura modalitate de a fi sincer cu tine însuți”, în timp ce „votul inteligent” ar însemna a semna pentru prelungirea războiului și a represiunii.

Kolezev admite că, în 2024, mulți opozanți au susținut candidatura prezidențială a liberalului Vladislav Davankov („Oameni Noi”), care i-a dezamăgit ulterior prin susținerea publică a războiului.

Pentru a remedia această problemă, Kaț a decis să creeze un site web unde analizează pe toți candidații pentru Duma de Stat, care cuprinde 450 de locuri, recomandând cetățenilor ruși, chiar înainte de deschiderea secțiilor de votare, pe cine să voteze și pe cine să evite. Astfel, dilema dintre pragmatism și o poziție morală va determina, în rândul opoziției anti-război, cine va reuși să obțină un mandat de deputat, conform informațiilor transmise de Agerpres.