Luvru deschide o expoziție rară cu 300 de fotografii în premieră

De la Daguerre la arta contemporană?

Muzeul Luvru din Paris își deschide porțile miercuri pentru o incursiune vizuală fără precedent: aproximativ 300 de imagini fotografice, marea majoritate expuse în premieră absolută.

Demersul își propune să scoată la lumină colțurile ascunse ale celebrei instituții, transformările prin care a trecut de-a lungul timpului și magnetismul exercitat constant asupra fotografilor.

Curatorii Dominique de Font-Réaulx și Quentin Bajac au conceput acest proiect pentru a marca un secol de fotografie, subliniind legătura ombilicală dintre arta camerei obscure și istoria Luvrului. Călătoria în timp pornește de la cea mai veche imagine păstrată a muzeului, realizată de Louis Daguerre în 1839.

Ce secrete ascunde colosul parizian?

La polul opus, vizitatorii dau ochi în ochi cu o lucrare semnată de artistul chinez contemporan Wei Wei, care surprinde un deget arătător îndreptat spre o „Mona Lisa” estompată.

Președintele instituției, Christophe Leribault, descrie expoziția drept o „infinitate de perspective asupra acestui loc-lume”. Firul roșu alternează între momente fastuoase și pagini de istorie grea.

Pe pereți se rătăcesc instantanee cu The Beatles în vizită sau cu o Sophia Loren care o contemplează pe Gioconda, dar și cadre tulburătoare: prizonieri germani înghesuiți în curtea Luvrului în 1944 ori întâlnirea istorică dintre François Mitterrand și regina Elisabeta a II-a în Sala Cariatidelor, în 1992.

Laboratoare secrete și cărți poștale pentru Picasso!

Dincolo de vedete, expoziția aduce în față descoperiri mai puțin știute.

Printre ele se numără un laborator de radiologie ascuns prin poduri, săpăturile arheologice de la sfârșitul secolului al XIX-lea, rănile lăsate de revolta Comunei din 1871 și demolarea marii galerii din 1865.

O secțiune aparte o constituie cărțile poștale trimise către Pablo Picasso, ilustrate cu replici ale capodoperelor din colecția permanentă.

Cum văd vizitatorii de azi muzeul?

Dominique de Font-Réaulx amintește că doar trei decenii despart inaugurarea Luvrului din 1793 de inventarea fotografiei de către Nicéphore Niépce, ambele borne fiind alimentate de aceeași sete de explorare și de o nouă alchimie între real și imaginar.

Punctul final mută obiectivul chiar pe public. O selecție generostă de imagini realizate de vizitatori surprinde avalanșa de cadre și selfie-uri produse anual de cele aproximativ 9 milioane de oameni care trec pragul muzeului.

Quentin Bajac explică faptul că era vital ca această producție contemporană masivă să-și găsească locul în expoziție. Este, în esență, Luvrul privit așa cum nu l-a mai văzut nimeni până acum.