Grindeanu spune că nu va sancționa cei implicați în suspendarea președintelui

PSD a transformat PSD mecanismul constitucional într-un instrument de negociere?

Sorin Grindeanu a declarat la începutul lunii octombrie că nu va pedepsi colegii de partid implicați în inițiativa de suspendare a președintelui.

Liderul PSD a explicat că nu va porni procese de excludere, diferit de ce au făcut alte formațiuni, și a susținut că acești parlamentari nu vor primi sancțiuni interne.

Contextul e complex: doi membri ai grupului PSD au semnat deja petiția AUR, iar deputatul Lucian Morar a pornit o listă proprie. La acel moment, numărul semnatarilor social-democrați era de patru, cu încă șase colegi pregătiți să se alăture în următoarele zece zile.

Această mișcare vine imediat după ce Nicușor Dan l-a numit pe Luca Niculescu în funcția de premier – al patrulea desemnare executivă din 5 mai. În acea zi, PSD și AUR au colaborat pentru a desființa Guvernul Bolojan, un act care a lăsat o adâncă segnă în peisajul politic. Social-democrații planuiau să preia mandatul prin Grindeanu, dar au eșuat.

El a justificat că era natural ca responsabilitatea de a forma guvernul să revină partidelor care au condus moțiunea de cenzură, și a caracterizat semnarea petiției ca o manifestare a frustrării bazelor electorale – sugerând că partidul acceptă tacit acțiunile membrilor săi.

Astfel, PSD a transformat un mecanism constitutional serios într-o unealtă de negociere la Palatul Victoria.

Dar matematica parlamentară e strictă: pentru suspendare sunt necesare 155 de semnături – a treia parte din totalul deputaților și senatorilor. AUR spune că deține deja 119. Votul propriu-zis cere 233 de voturi favorabile. PNL a exclus susținerea, atât prin semnare, cât și prin vot. USR și UDMR nu au semnalat sprijin.

Singura sursă de voturi lipsă rămâne grupul PSD.

Istoria recentă arată o colaborare sistematică între PSD și AUR. Moțiunea de cenzură din 5 mai a fost adoptată cu 281 de voturi – efort comun.

În iunie, au împărțit controlul Institutului Cultural Român în Senat. În august, au susținut reciproc amendamentele PNRR. În septembrie, au gestionat împreună interimatul la TVR și au votat comun împotriva Guvernului Mureșan.

Colaborarea sistematică PSD-AUR a devenit o realitate!

Cinci incidente în cinci luni nu pot fi accidente – sugerează o strategie coerentă.

Originea se pierde în vară trecută.

Atunci, primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma, a spus că organizațiile locale au fost instruite în noiembrie 2024 să canalizeze voturile către George Simion în turul prezidențial.

Dacă în 2024 s-a transferat votul, în 2026 se transferă semnăturile. Schema e aceeași: PSD sprijină extrema pentru a se declara apoi uimit de efecte.

Agenda impune grabă.

Premierul desemnat Luca Niculescu trebuie să prezinte pe joi, 15 octombrie, programul de guvernare și lista miniștrilor – expirând termenul legal de zece zile. Pe 8 octombrie, PSD a comunicat că refuză un guvern tehnocrat și condiționează participarea la executiv prin alăturarea PNL și UDMR la coaliție. Conducerea social-democraților a reafirmat vrea să intre în guvern doar într-un cabinet cu partaj egal de putere, sub egida „schimbării direcției economice și sociale”.

Semnăturile pentru suspendare completă acest pachet de condiții – adaugând o clauză tacită destinată Palatului Cotroceni. Această poziție nu are echivalent în Europa: cel mare partid din Parlament, care a colaborat cu extremiștii pentru să răsturneze un guvern din care făcea parte, cere acum garanții pentru accesul la putere.

Întreaga vară, PSD a insistat că acceptă guvernarea minoritară cu un premier tehnocrat sau cu Grindeanu, dar acum pare blocată în așteptarea ca PNL să accepte condițiile lor.

Liberalii mențin o poziție clară: votul de investitură și apartenența la guvernare sunt distincte. Sunt gata să voteze Guvernul Niculescu pentru a rezolva criza, fără cereri de portofolii sau leagarea votului de participarea la executiv. Decizia finală va fi luată în forurile interne, după analiză a programului și echipei, cu o singură cerință esențială: evitarea numirii de miniștri liberali.