Ghigiu la Bruxelles: România trebuie să încaseze fiecare euro din PNRR

Ghigiu a subliniat necesitatea unei abordări flexibile!

În cadrul unei vizite oficiale desfășurate miercuri în capitala belgiană, Mihai Alexandru Ghigiu, titularul portofoliului pentru Investiții și Proiecte Europene, a purtat negocieri directe cu Raffaele Fitto, vicepreședintele Comisiei Europene în domeniul coeziunii și reformelor. Obiectivul central al discuțiilor a fost căutarea unei soluții care să permită Bruxelles-ului să recunoască progresul real încheiat sub umbrela Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), paralel cu dezbaterea contururilor cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034.

Ghigiu a subliniat necesitatea unei abordări flexibile, ancorată însă strict în prevederile Deciziei de Punere în Aplicare a planului. Autoritățile române cer ca performanțele obținute să fie validate prin documentația oficială și prin mecanismele de certificare deja funcționale pe teritoriul țării. Deoarece PNRR acoperă întregul teritoriu național și generează un impact social semnificativ, este esențial ca procesul de evaluare să fie fidel față de rezultatele concrete atinse.

Prioritatea curentă a șefului MIPE constă în identificarea, în colaborare cu ministerele de linie și cu echipele tehnice din Bruxelles, a mecanismelor necesare pentru ca România să încaseze integral fiecare sumă la care are dreptul în cadrul PNRR.

Un termen limită critic se impune pentru 6 noiembrie, zi în care instituțiile din România trebuie să transmită către Comisia Europeană toată documentația necesară pentru a răspunde la întrebările de clarificare și a dovedi atingerea țintelor și jaloanelor stabilite. Contextul financiar este vast: PNRR revizuit dispune de o alocație totală de 20,1 miliarde de euro, structurată dintr-o componentă de granturi de aproximativ 13,5 miliarde și dintr-o componentă de împrumuturi pentru restul sumei.

Până în prezent, statul român a primit aproximativ 13,2 miliarde de euro.

În stadiul curent, autoritățile europene analizează a cincea cerere de plată, evaluată la aproape 2,1 miliarde de euro, și a șasea și ultimă cerere, care se ridică la circa 4,35 miliarde de euro.

Prioritatea curentă a șefului MIPE constă în ce?

Negocierile desfășurate în Belgia au extins dezbaterile și către executarea programelor finanțate prin Politica de Coeziune 2021-2027, precum și spre viitorul cadru bugetar 2028-2034. Ghigiu a afirmat că politica de coeziune trebuie să rămână o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană. Pentru România, fondurile de coeziune se traduc în ce? Pentru România, fondurile de coeziune se traduc în infrastructură rutieră, unități spitalice, școli, sisteme de apă și canalizare, dar și în creșterea economică și reducerea decalajelor regionale.

Există încă zone care funcționează cu ritmuri dispuși, iar resursele europene sunt esențiale pentru echilibrarea acestor diferențe.

La întâlnirile tehnice au fost prezenți Declan Costello, directorul general al Direcției Generale REFORM, Maria Teresa Fabregas Fernandez, director adjunct al aceleiași direcții, Patrick D' Souza, șeful Direcției Generale ECFIN, și Laura Rinaldi, șefa de unitate în cadrul REFORM. Din partea română, delegația a inclus Carmen Moraru, secretar de stat la MIPE, și alți specialiști din echipa tehnică.

În paralel, Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, a semnalat în luna trecută existența a aproximativ 2.400 de cereri de plată nesoluționate în cadrul PNRR, care necesită clarificare până la data limită de 6 noiembrie.

Vineri, Ghigiu a recunoscut persistența unor dificultăți nerezolvate legate de ultimele două solicitări de plată, anunțând discuții cu miniștrii de resort și cu funcționarii europeni, subliniind că termenul este restrictiv și răspunsurile trebuie să fie rapide, complete și sprijinite de dovezi solide.