Furtunile violente din România: Ne obișnuim cu ele?

Furtuni extreme și caniculă: Ne-am obișnuit cu un nou normal climatic?!

Explicația furtunilor de violență extremă cu care s-a confruntat România. Inquam Photos / Octav Ganea. Urmărește Digi24 în Google Discover.

„Trebuie să ne obișnuim cu valurile de căldură, urmate acum de furtuni puternice”, a declarat la Digi24 Roxana Bojariu, șefa departamentului de climatologie din cadrul ANM. Aceasta a explicat că, deși aceste fenomene sunt tipice sezonului, ele sunt intensificate semnificativ de încălzirea globală.

Cum îți recuperezi banii dacă mașina ta a fost avariată de furtună? Ghid de obținere a compensației.

Un climatolog avertizează: Furtunile vor deveni mai frecvente. „Este o certitudine, iar acest lucru este confirmat de toate studiile.”

Oficiul Trezoreriei București, inundat de furtună. Fișiere, calculatoare și echipamente, afectate de apa infiltrată.

Haos la metrou după furtună: stația Universitate, blocată. Călătorii au fost evacuați.

Canicula afectează creierul. Care sunt principalele simptome ale „ceții psihice” și cum pot fi contracarate? Animalele de companie, extrem de vulnerabile la căldură. Care sunt semnele de insolație la câine?

Arșița face ravagii în Saharia Olteniei. Culturi întregi, în pericol din cauza temperaturilor extreme: „Este un dezastru!”

Încălzirea globală ne aduce furtuni și caniculă extremă, ești pregătit?!

Furtuna după căldură: acoperișuri smulse, copaci rupți și mașini deteriorate. Pompierii au intervenit în 6 județe.

Recomandări ale șefului DSU, Raed Arafat, în timpul codului roșu. Ce ar trebui să evite persoanele expuse la căldură.

„Este clar că încălzirea globală – sau schimbările climatice, cei doi termeni sunt echivalenți – este un fenomen deja viu. Nu mai vorbim despre previziuni pentru viitor”, a afirmat Bojariu.

Faptul că această încălzire globală se accelerează înseamnă că o cantitate crescută de căldură este reținută în sistemul climatic, din cauza creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan, oxid de azot și altele.

Creșterea emisiilor și a concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă înseamnă că, în cele din urmă, sistemul reține o cantitate sporită de căldură, dar și vapori de apă care se evaporă de pe suprafețele calde ale mărilor, oceanelor, dar și din sol, din vegetație, a explicat ea. Toate acestea alimentează sistemele meteorologice, altfel comune pentru sezon și loc, unde valurile de căldură au existat dintotdeauna.

Însă acum, acestea sunt alimentate cu o cantitate mai mare de căldură, iar apoi avem valuri de căldură mult mai frecvente, intense, de durată, care se declanșează mai devreme.

Pe de altă parte, acestea sunt întrerupte de o instabilitate mai puternică.

Cum recuperezi banii după o furtună devastatoare?

„Avem mai multă energie în sistem, iar această cantitate crescută de vapori de apă din atmosferă alimentează ploile mult mai intens decât acum câteva decenii.”

Deci avem de-a face cu variabilitatea, să zicem, a climatului tipic, care, cu toate acestea, este alimentat de un surplus de energie din cauza schimbărilor climatice, a încălzirii globale, a spus Bojariu. Ea adaugă că trebuie să ne obișnuim cu această schimbare climatică de acum încolo. Ne obișnuim cum putem. Vorbim despre sisteme de avertizare pe termen scurt care ne pot ajuta să ne schimbăm activitățile.

Putem lua măsuri pe termen scurt, dar pe termen mediu și lung trebuie să ne schimbăm și comportamentul ca indivizi, dar și modul în care ne dezvoltăm comunitățile locale, orașele, mai ales acolo unde trăiesc deja mulți oameni – poate mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în aglomerații urbane.

Și acolo avem nevoie de mai mulți copaci, mai mult luciu de apă, un alt tip de arhitectură care merge în natură, nu împotriva ei.

Mai puține suprafețe betonate, lucruri care să ne aducă o calitate mai bună a vieții, chiar și cu schimbările climatice, a spus Bojariu.

Ea a vorbit, de asemenea, despre fenomenul climatic El Niño, care este în curs de desfășurare și va atinge o intensitate ridicată între iulie și septembrie. Probabil că va ajunge la maturitate iarna sau la sfârșitul toamnei, și asta e despre evoluția unei faze El Niño.

Dar, evident, avem impacturi, dar nu direct, în Europa.

Valurile de căldură pe care le-am avut până acum în Europa, de fapt, aceste cupole de căldură, undele de căldură amplificate și pe suprafețe foarte mari, nu au fost direct legate de El Niño, „asta e sigur”. Dar El Niño va aduce valuri de căldură, va aduce secetă în unele zone, cum ar fi zona Amazon, Australia, Indonezia.