Familie românească în Germania: 4.500 de euro lunar și viață de lux

Cum a schimbat cartierele germane?

Un documentar difuzat de MDR, emisiunea publică germană, a pus pe buzele publicului german subiectul sprijinului financiar pentru cetățenii din alte state UE și al efectelor sale asupra comunităților locale. Producția, intitulată „Migrația sărăciei în UE: statul social într-un impas?”, realizată de jurnalistul Jana Gareis, urmărește viața mai multor familii românești așezate în Magdeburg, Halle și Hagen, dar și în satele românești Bărbulești și Cojasca.

Centrul atenției este modul în care cartierele germane s-au transformat după activarea libertății de mișcare a forței de muncă din România și Bulgaria. Documentarul arată cum regulamentele sociale europene sunt exploatate prin locuințe în proastă stare și prin fenomenul „migrație din sărăcie”. Din 2014, localitățile germane se confruntă cu dificultăți economice și sociale legate de prezența masivă a cetățenilor din zonele sărace ale Uniunii. Rezidenții descriu tensiuni crescute, suprapopulare severă și transformări profunde în structura socială a cartierelor. Proprietarii clădirilor degradate, în schimb, se bucură de cererea mare pentru locații ieftine și realizează profituri semnificative prin închirierea spațiilor supraaglomerate.

O parte esențială a investigației se concentrează pe mecanismele prin care sistemul social german și european creează stimulente pentru obținerea beneficiilor. Orice persoană care poate dovedi o activitate profesională, inclusiv prin joburi mici sau forme de muncă considerate fictive, poate obține statutul de lucrător european și devine eligibilă pentru ajutoare și alocații pentru copii.

În Magdeburg, cheltuielile municipale pentru cetățenii români au crescut de 20 de ori între 2013 și prezent.

Cât câștigă o familie cu șapte copii?

Documentarul compară direct veniturile unei familii numeroase în cele două țări.

O familie cu șapte copii în Germania poate ajunge la un venit net lunar de aproximativ 4.500 de euro, în funcție de criteriile de eligibilitate și compoziția gospodăriei.

În România, o familie similară ar câștiga un venit de trei ori mai mic.

Diferența a stârnit comentarii și în România: viceprimarul din Bărbulești a numit prestațiile din Germania „o comoară” pentru familiile mari, iar primarul din Cojasca a susținut că aceste fonduri încurajează rezidenții să plece în străinătate.

De unde vin banii?

Raportul abordează și alte teme sensibile: accesul la servicii medicale, condițiile de locuire, suspiciunile de fraudă și tensiunile sociale în anumite cartiere germane.

Datele arată o creștere spectaculoasă: cheltuielile sociale pentru cetățenii români din Magdeburg au crescut de la peste 140.000 de euro în 2013 la peste 3 milioane de euro în 2025.

Reacțiile politice în Germania au fost imediate.

Sahra Wagenknecht a cerut oprirea plății alocațiilor pentru copiii care locuiesc în alte state UE, iar Alice Weidel, lidera AfD, a folosit cifrele din documentar pentru a susține agenda migraționistă a partidului său.

La 28 octombrie, Weidel a declarat: Alocații pentru copii, ajutoare sociale de bază, servicii medicale: Tot mai mulți migranți din România profită de sistemul nostru de protecție socială.

Ce spun politicii?

Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la 3 milioane de euro pe an.

Doar cu AfD putem schimba radical politica migrației! Guvernul german a aprobat în septembrie 2026 un pachet de zece măsuri pentru combaterea fraudelor legate de ajutoarele sociale și angajările fictive.

În România, liderii politici au reacționat la declarațiile Weidel, care a acuzat migranții români că „profită” de sistemul social german. Fostul premier Ilie Bolojan a subliniat că sutele de mii de români din Germania merită respect și că încălcările se tratează individual, fără a se generaliza pe motiv de naționalitate.

Dominic Fritz, liderul USR, a criticat președinta AfD, comparând-o cu un „AUR al Germaniei”, și a subliniat că românii din Germania contribuie activ la fondul de asigurări sociale prin muncă cinstită.