Europa pe muchia prăbușirii: ce ne așteaptă după toamna protestelor

Cum a reușit Germania să mobilizeze tinerii săi?

Continentul european se află într-o fază critică de tensiune socială, o situație care, dacă nu se ia măsuri, se prezice că va esala în anul 2027. În spatele acestei escaladări stă creșterea costului vieții și acumularea nemulțumirilor la nivel popular.

Elena Trifan, cercetătoare și profesoară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), analizează pentru „Adevărul” motivele pentru care revolta s-a extins până în Germania, o țară care, datorită standardului său ridicat de trai, a rămas până acum relativ pasivă din punct de vedere al protestelor sociale.

Ea subliniază că intensitatea viitoare a mișcărilor de stradă va fi determinată de capacitatea elitelor politice de a înțelege și de a răspunde cerințelor cetățenilor.

Pentru a anticipa evoluția din anul următor, este necesar să identificăm punctele comune ale tuturor manifestațiilor din Europa. Contextul actual este marcat de o creștere constantă a prețurilor pentru populația obișnuită, în timp ce sectorul corporativ continuă să acumuleze profituri.

În paralel, structurile clasice de reprezentare, în special sindicatele, se află într-o criză de legitimare.

Această slăbire are mai multe cauze: legislația a devenit tot mai restrictivă, puterea negociatorilor sindicale a fost erodată, iar încrederea publică s-a erodat, deoarece aceste organizații au fost puternic discreditate în ochii cetățenilor.

Toate aceste elemente indică o societate care nu mai reușește să garanteze o viață decentă pentru muncitori.

Manifestarea disconfortului exclusiv prin proteste de stradă, folosind forme considerate extreme într-o societate avansată, semnalizează un eșec al mecanismelor instituționale de rezolvare a conflictelor.

Lipsa de proteste în România trebuie analizată în contextul experiențelor trecute, în care condițiile materiale nu au suferit modificări semnificative, deși cetățenii au ieșit în stradă.

Analizând indicatorii economici, se observă o traiectorie negativă.

Când suferința poate fi exprimată doar prin acțiuni de stradă, uneori cu mijloace brute sau salbaticе, este evident că avem de-a face cu un eșec structural.

Evoluția viitoare depinde în mare măsură de formele de organizare.

Am trăit perioada de organizare la nivel european, inclusiv în timpul crizei din 2008, observând pasiv cum Grecia a fost supusă unor șocuri economice fără precedent, cu suferințe mari pentru locuitorii, inclusiv pentru români rezidenți acolo.

Acceptarea condițiilor FMI a dus la o violență economică severă.

De ce au ieșit sute de mii de italieni pe stradă?

Aceasta poate explica de ce în România nu mai există proteste: am trecut prin atâtea situații în care condițiile materiale nu s-au schimbat deloc.

Un aspect remarcabil este mobilizarea tinerilor în Germania, o țară care, datorită standardului său ridicat de trai, a rămas până acum relativ pasivă din punct de vedere al protestelor sociale. Mișcarea „GenZ regelt” („Generația Z va repara”) a inspirat zeci de mii de tineri să protesteze pe 31 octombrie la Berlin, Frankfurt, Köln și în alte orașe.

Ei cer condiții mai bune în școli, măsuri împotriva costului crescut al vieții, se opun unei posibile reintroduceri a serviciului militar și atrag atenția asupra încălzirii globale.

Un val nou de proteste a fost vizibil în întreaga lume, inclusiv în Nepal și alte țări. Nu suntem primul continent afectat de aceste mișcări. Pare că politicienii nu identifică corect împotriva cui se revoltă cetățenii și nu văd că aceștia suferă în timp ce companiile fac profit record. Inteligența artificială și bulele financiare creează un cerc vicios care, la final, este plătit de cetățeni. Europenii nu pot se revolta doar împotriva guvernelor, deoarece acestea sunt doar intermediari secundari ai companiilor.

În Franța, sute de mii de oameni au mărșăluit în trei sâmbete consecutive din octombrie, protestând față de costul crescând al vieții. Protestele au dus la violențe și distrugeri de bunuri în mai multe orașe, inclusiv la Paris. Demonstrațiile au fost organizate de elevi de liceu, studenți, „vestele galbene” și sindicate. Mai mulți protestatari, inclusiv minori, au fost răniți grav sau mutilați de la mijlocul lunii septembrie. După aproape o lună de violențe disproporționate din partea forțelor de ordine, manifestanții au răspuns prin jafuri ale magazinelor de lux și incendieri. Autoritățile au numărat 410.000 de demonstranți în toată țara, în timp ce organizatorii au estimat numărul la 800.000.

Sute de persoane au fost reținute. Potrivit ministrului de Interne, 1.193 de polițiști și jandarmi au fost răniți. Franța a impus interdicții de circulație pe timp de noapte și a interzis mai multe demonstrații.

Cererile de finanțare suplimentară pentru educație au fost însoțite de denunțuri privind rasismul, după un atac petrecut pe 23 octombrie în Paris, în urma căruia o persoană a murit și șapte au fost rănite. Organizațiile pentru drepturile omului și sindicatele îndeamnă la continuarea mișcării, inclusiv prin blocarea liceelor și universităților pe 3 și 5 noiembrie.

Este planificată și o zi de acțiune sindicală pe 5 noiembrie, iar grupul de coordonare al „vestelor galbene” a cerut un „șase-șapte popular” prin continuarea mișcării pe 6 și 7 noiembrie.

În Spania, evacuarea unei femei de peste 80 de ani din locuința sa din Madrid, urmată de moartea ei două săptămâni mai târziu, a stârnit indignare și proteste ample. Evenimentele au declanșat o criză politică și au dus la convocarea unor alegeri generale anticipate pentru 29 noiembrie. În mai multe orașe, activiștii cer măsuri mai puternice de protecție pentru chiriași. Principalele sindicate au convocat o grevă generală pentru 11 noiembrie, pentru a-și susține cererile legate de locuințe și salarii înaintea scrutinului.

În Italia, sute de mii de studenți și muncitori au protestat pe 30 octombrie, cerând mai multe fonduri pentru școli și măsuri pentru combaterea costului crescut al vieții. Demonstrațiile au fost, în cea mai mare parte, pașnice. Totuși, Italia a desfășurat soldați și a adoptat un decret de securitate care relaxează regulile privind detenția minorilor.

În ultimele săptămâni s-au mobilizat și șoferi de camion, șoferi de taxi și fermieri, pentru a denunța prețurile în creștere la combustibil și pentru a se opune creșterii cheltuielilor pentru apărare.

În Belgia, începutul anului școlar, deja marcat de protestele profesorilor francofoni, a fost tulburat de demonstrațiile elevilor și studenților. Au izbucnit ciocniri în mai multe orașe, iar la Liège tulburările au fost cele mai grave. Sindicatele au convocat o demonstrație națională pe 9 octombrie. Aproape 50.000 de oameni au mărșăluit la Bruxelles. Protestul a început pașnic, dar au izbucnit ciocniri lângă Gara Centrală și lângă gara Bruxelles-Midi. Poliția a folosit tunuri de apă și gaze lacrimogene, iar aproximativ 100 de persoane au fost reținute.

La sfârșitul lunii octombrie, mai multe sute de persoane s-au adunat din nou la Liège și Bruxelles. O demonstrație națională care implică toate sectoarele non-profit va avea loc la Bruxelles pe 10 decembrie.

În Portugalia, mii de persoane au participat pe 20 octombrie la proteste, în principal în Lisabona și Porto, după ce autoritățile au demontat taberele amenajate de activiștii care militează pentru dreptul la locuință. Operațiunea a dus la 55 de rețineri.

În Serbia, tragedia de la gara din Novi Sad, petrecută în noiembrie 2024, în care au murit 16 persoane, a provocat unele dintre cele mai mari proteste din Serbia de la căderea regimului.