Dunărea e la sub jumătate din media multianuală; Cernavodă rămâne oprită

De ce sunt debitele istoric scăzute?

Dunărea trece printr-o perioadă critică. Nivelurile apei s-au prăbușit sub jumătate din media istorică pentru această perioadă a anului, iar autoritățile semnalează o agravare a situației.

Prognozele indică o scădere continuă a volumului de apă până la ultima zi din octombrie. Impactul nu se limitează la segmentul românesc, ci afectează întregul bazin, cu consecințe majore asupra navigației, transportului, echilibrului ecologic și sistemelor de alimentare cu apă.

Conform datelor oficiale ale Apelelor Române, intrarea Dunării în granițele României se face cu un debit semnificativ redus.

Analiza Institutului Național de Hidrologie și Gospodîrire Apelor (INHGA-CNPH) arată că, la stația Baziaș, fluxul actual este de 1.600 metri cubi pe secundă.

Media multianuală pentru septembrie este de 3.800 metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă că nivelul curent este cu aproximativ 58% mai mic decât valoarea normală.

Perspectivele sunt sumbre: hidrologii estimează o coborâre a debitului la circa 1.350 metri cubi pe secundă până pe 30 septembrie. La complexul Porțile de Fier, situația este similară.

Debitul afluent prognozat la Baziaș pentru aceeași zi este de 1.550 metri cubi pe secundă, în timp ce măsurătorile de la ora 06:00 au evidențiat valori defluente instantanee de 905 metri cubi pe secundă la Porțile de Fier 1 și de 1.532 metri cubi pe secundă la Porțile de Fier 2.

Cernavodă oprită din cauza apei!

Scăderea apei se resimte și în țările vecine.

În Serbia, la Novi Sad, volumul apei a atins aproximativ 1.100 metri cubi pe secundă, iar la stația Bezdan, valoarea a coborât la circa 860 metri cubi pe secundă.

În Bulgaria, debitele se situează între 1.400 și 1.570 metri cubi pe secundă, variind în funcție de punctul de măsurare.

Reprezentanții Apelelor Române Jiu subliniază că acest debit scăzut nu este o simplă statistică, ci un factor care impune monitorizarea permanentă a fluviului, cu repercusiuni directe asupra activităților economice și sociale dependente de apa de suprafață.

Una dintre consecințele majore ale acestei crize hidrice este oprirea centralii nucleare de la Cernavodă. Unitatea rămâne întreruptă din cauza nivelului scăzut al Dunării, fără perspective clare pentru reluarea operațiunilor. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat că prognozele actuale sunt nefavorabile, situându-se aproape de limita minimă de siguranță necesară pentru redresarea unităților.

Deși există scăderi continue, nu poate fi comunicată o dată certă pentru repornire, însă cu certitudine aceasta nu va avea loc în luna septembrie.

Bușoi a adăugat că nu este în interesul nimănui ca centralele să fie deschise pentru a fi închise din nou după câteva zile, o mișcare care ar genera instabilitate suplimentară.

Ce alte subiecte de actualitate?

Situația tehnică a fost detaliată și de Diana Buzoianu, care a avertizat că starea de la Cernavodă s-a deteriorat, descriind scenariul actual ca fiind mai pesimist decât cel din urmă cu două zile și aproape imposibil de gestionat. Debiturile Dunării, care au atins cote minime istorice, au impus autorităților închiderea celor două reactoare ale centralei, structură care furniza aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării.

Cronologia opririlor este precisă: prima unitate a fost oprită pe 28 iulie 2026, iar a doua a urmat la 13 august 2026, după ce eforturile de a o menține în funcțiune au eșuat definitiv.

Pe lângă tema centrală a debitului Dunării, știrile recente includ și alte subiecte. Se discută despre dependența crescândă a României de importuri, în contextul restricțiilor de apă.

În plan politic și social, se amintesc declarațiile lui Nicolae Stanciu privind refuzul echipelor Rapid și Dinamo, cu Gigi Becali dezvăluind detaliile discuțiilor despre o posibilă revenire la FCSB.

În domeniul justiției, Sorin Oprescu a invocat prescripția în instanță, iar în presă s-a dezbatut cazul bugetarului cu venituri lunare de peste 134.000 de lei, identificat ca fiind Bogdan Mîndrescu, care deține trei funcții de conducere simultan.

La nivel internațional, se urmărește declarația președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a descris viziunea sa asupra vieții post-mandat, accentuând dorința de a trăi liniștit în propria țară, fără teama de a fi urmărit sau urât. În plan local, Guvernul a luat măsuri de urgență, iar Diana Buzoianu a cerut declararea stării de alertă în Capitală și județul Ilfov, acuzând că mafia continuă să facă ravagii.

Ultimele evenimente includ și o crimă macabră, descoperită la scurt timp după tragedia Valentinei, care fusese găsită moartă într-o valiză în râul Olt. Un alt caz similar atrage atenția publicului.