Dumitru Chisăliță preia Ministerul Energiei în Guvernul Niculescu?

Cine este noul ministru al Energiei?

Guvernul Niculescu se îndreaptă spre o numire cu greutate la Palatul Victoriei. Prim-ministrul desemnat Luca Niculescu a mers pe un profil pur tehnic pentru portofoliul Energiei și l-a propus pe Dumitru Chisăliță să preia ministerul.

Surse politice autorizate au confirmat pentru DC News că președintele Asociației Energia Inteligentă va conduce această instituție-cheie, mutare care aduce un expert cu vechime direct înima Executivului.

În spatele acestei numiri stă un CV stufos, construit în decenii de școală și practică. Formația de bază a lui Chisăliță vine din inginerie, absolvind Facultatea de profil a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Apoi, și-a continuat specializarea prin trei masterate distincte. În 2002, tot la Sibiu, a aprofundat valorificarea gazelor naturale. Patru ani mai târziu, în 2006, a bifat un master în managementul și marketingul petrolului la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești. În 2007, și-a rotunjit pregătirea cu un program dedicat modernizării energetice a clădirilor, urmat la Universitatea Transilvania din Brașov.

Pregătirea sa tehnică este dublată de o serie de acreditări grele, atât din țară, cât și din străinătate. Din 2006, Chisăliță este recunoscut ca expert tehnic extrajudiciar și consultant în sectorul petrol-gaze de către Asociația Experților Europeni Agreați din Paris.

Competențe validate internațional!

La scurt timp, în 2007, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) i-a eliberat atestatul de Auditor Energetic, o diplomă esențială pentru evaluarea eficientă a consumului.

Cu o experiență de peste 30 de ani înenergie — din care mai bine de 15 ani petrecuți în top managementul unor companii de gaze naturale —, noul ministru cunoaște sistemul de pe ambele baricade. A fost consilier pentru doi foști miniștri de resort, iar în prezent urcă la catedră ca șef de lucrări la Facultatea de Construcții din Brașov, Departamentul de Instalații.

Rămâne însă profund ancorat în comunitatea de profil, fiind membru activ al Societății Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG) și al Asociației Inginerilor Instalatori din România (AIIR).

Una dintre marile mize ale mandatului său va fi lămurirea unui paradox dureros pentru români: de ce plătim facturi uriașe la curent, în condițiile în care țara stă pe resurse solide, de la hidrocentrale la reactoare nucleare capabile să producă ieftin? Chisăliță pune degetul pe rană și indică momentul zero al problemei: anul 2000, atunci când producția de energie hidro și termo a fost fărâmițată în entități comerciale autonome.

Reorganizarea CONEL de la acea vreme a rupt sistemul în companii independente, transformând o piață integrată într-o arenă unde fiecare joacă singur.

De ce avem facturi atât de mari?

Într-un scenariu ideal, nuclearele, hidrocentralele și termocentralele ar trebui să se completeze reciproc: unele să asigure baza constantă, altele să acopere vârfurile de consum sau golurile din rețea.

Această rocadă tehnică ar ține sub control costurile volatile. Doar că fragmentarea a ucis complementaritatea și a generat o competiție acerbă între interese economice divergente.

Astăzi, fiecare operator urmărește cu tărie propriul profit, nu sănătatea financiară a întregului sistem energetic național.

Un producător de energie ieftină nu are ca țintă scăderea prețului la consumator, ci obținerea celui mai bun randament pentru propria buză, lăsând bogățiile naturale ale României fără niciun efect vizibil în buzunarele cetățenilor.