Drone în zbor, RO-Alert activat, dar buncărele lipsesc: cerere pentru adăposturi civile funcționale

În fața acestei presiuni, întrebarea centrală devine: unde pot găsi protecție cetățenii?

Cerul deasupra României devine tot mai aglomerat din cauza traficului aerian nesolicitat, iar sistemul de alertare RO-Alert sună din ce în ce mai des. Totuși, capacitatea de a oferi un refugiu sigur pentru cetățeni rămâne o problemă majoră. Autoritățile transmit mesaje urgente către populație, indicând necesitatea adăpostirii, dar realitatea de pe teren dezvăluie o lipsă acută de infrastructură civilă funcțională. În prezent, doar o fracțiune redusă a buncărelor existente la nivel național se află într-o stare operațională completă. Situația este critică în județele situate în imediata apropiere a graniței, unde riscul este maximizat.

Ministerul Apărării Naționale a publicat date detaliate care ilustrează intensitatea amenințării. Conform statisticiilor oficiale, până la data de 24 septembrie 2026, s-au înregistrat un total de 144 de incidente de atac cu drona în zona limitrofă cu frontiera României.

Pe lângă acestea, au fost constatate 47 de intrări neautorizate în spațiul aerian sau maritim al țării.

În această perioadă, forțele armate au reușit să neutralizeze patru aparate zburătoare, iar în total, 79 de drone sau fragmente ale acestora au fost identificate, recuperate sau distruse.

Doar în cursul anului 2026, până la menționata dată de 24 septembrie, MApN a documentat 28 de pătrunderi neautorizate și 77 de incidente de atac cu drona în proximitatea frontierei.

Este esențial de menționat că numărul incidentelor militare nu corespunde automat cu volumul alertelor RO-Alert emise către public. O singură detecție poate declanșa notificări în mai multe județe simultan, iar uneori mesajele sunt trimise chiar dacă drona este doar detectată în apropierea graniței, fără a fi confirmată intrarea sa efectivă în spațiul aerian românesc.

În diverse cazuri, ministerul a comunicat despre transmiterea alertelor în mai multe unități administrativ-teritoriale pentru aceeași țintă aeriană, amplificând percepția riscului.

În fața acestei presiuni, întrebarea centrală devine: unde pot găsi protecție cetățenii? Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a furnizat o radiografie a infrastructurii existente.

România dispune de 6.118 adăposturi înregistrate în registru. Din acest total, doar 934 sunt clasificate ca fiind complet funcționale, în timp ce 2.881 sunt considerate parțial funcționale și 2.272 sunt nefuncționale. Alte 31 de structuri nu au avizată încă starea lor de funcționalitate.

Așadar, procentul celor realmente pregătite pentru a primi oameni este de puțin peste 15%, cu o capacitate agregată de 668.846 de persoane.

Așadar, procentul celor realmente pregătite pentru a primi oameni este de puțin peste 15%

Pentru a contextualiza deficiențele noastre, este util să privim spre modele europene mai avansate.

Finlanda, de exemplu, număra la începutul acestui an aproximativ 50.500 de adăposturi de protecție civilă, capabile să găzduiască circa 4,8 milioane de persoane, într-o țară cu o populație de aproximativ 5,66 milioane.

Guvernul finlandez a actualizat ghidurile privind întreținerea și utilizarea acestor facilități.

Mai mult, în septembrie 2026, autoritățile de acolo au desfășurat la Kuopio unul dintre cele mai ample exerciții de protecție civilă din Europa de după Al Doilea Război Mondial, cu o participare de peste 2.000 de persoane.

Simulările au inclus utilizarea adăposturilor subterane, atacuri cu rachete și întreruperea utilităților, conform publicației Yle.

Elveția reprezintă un alt standard ridicat, având aproximativ 370.000 de adăposturi, cu o capacitate de până la 9 milioane de locuri, ceea ce echivalează cu aproape un loc pentru fiecare locuitor. Oficialii elvețieni susțin că rețeaua este menținută constant, iar obiectivul este ca orice cetățean să poată ajunge la adăpostul său desemnat în maximum 30 de minute mers pe jos, așa cum a relatat Swissinfo.

Revenind acasă, comunitatea „Declic” a inițiat o campanie civică prin intermediul unei petiții adresate prim-ministrului și ministrului Afacerilor Interne. Cererea principală vizează alocarea urgentă a fondurilor necesare pentru reabilitarea adăposturilor de protecție civilă și publicarea unui plan clar, cu termene precise, pentru punerea lor în funcțiune.

Până în momentul redactării acestui text, inițiatorii au reușit să adune peste 19.600 de semnături, urmărind un obiectiv de 50.000. Reprezentanții Declic îndeamnă românii să semneze pentru a exercita o presiune civică eficientă. Mesajul lor este ferm: Dronele rusești nu așteaptă să fie gata adăposturile.

Fondurile trebuie alocate, planul trebuie publicat și lucrările trebuie începute. Fiecare lună de întârziere înseamnă că milioane de cetățeni rămân expuși fără nicio protecție reală.