Diana Tușa avertizează că România are două realități privind traficul de persoane

Unde se află victimele dintre cele două realități opuse?

România între două realități: țară de origine a victimelor și actor activ în lupta contra traficului

Deputata PSD Diana Tușa atrage atenția asupra unei paradoxale dualități a României în contextul traficului de persoane.

Dintr-o parte, țara noastră rămâne unul dintre cele mai mari furnizori de victime la nivel european, în timp ce, din cealaltă parte, începe să doteze statul cu instrumente concrete de combatere a rețelelor criminale.

Datele statistice subliniază gravitatea situației. În decursul deceniului 2013–2023, cetățenii români au format cel mai mare grup de victime cetățeni UE înregistrat în Uniunea Europeană, depășind pragul de 12.000 de persoane.

În ciuda acestui rol de țară de origine, România a demonstrat un angajament crescut în cooperarea judiciară.

Doar în anii 2023 și 2024, instituția Eurojust a înregistrat cele mai multe dosare de trafic de persoane inițiate de România, marcând o creștere semnificativă a acțiunilor de cooperare transnațională.

Între aceste două realități opuse se află victimele, pentru care ultimele trei ani au fost dedicați la apropierea sistemului de nevoile lor concrete. Numărul victimelor identificate a urmat o curbă ascendentă: 451 în 2023, 610 în 2024 și 707 în 2025. Tendința s-a intensificat și în 2026; în primele șase luni ale acestui an au fost deja identificate 430 de victime, o cifră cu 32% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Pentru a 269/2024.

Această normă a extins definiția traficului de persoane pentru a include și situațiile în care o persoană este constrânsă, inducă în eroare, abuzată de autoritate sau exploatată din cauza vulnerabilității sale pentru a practica prostituția.

Ce evoluție importantă a avut loc săptămâna aceasta?

Statisticile din 2025 arată că din cele 707 victime, 565 (aproximativ 80%) au fost supuse exploatării sexuale.

Paralel cu reformele penale, s-au pus bazele unei asistențe juridice reale.

Legea nr. 272/2024 a garantat victimelor traficului de persoane și ale altor infracțiuni grave accesul la un avocat ales de ele, nu doar la avocații din oficiu.

De asemenea, s-a activat mecanismul de compensații financiare, care permite statului să compenseze daunele suferite, inclusiv prin resurse din activele confiscate în procesele penale.

Deși sistemul nu funcționează încă la nivel optim, el reprezintă un pas înainte față de o situație în care protecția victimelor rămânea doar un principiu teoretic.

O altă evoluție importantă a avut loc săptămâna aceasta, cu promulgarea Legii nr. 201/2026. Această lege, intrată în vigoare astăzi, actualizează Codul penal pentru a acoperi abuzul sexual asupra copiilor în era digitală. Noile dispoziții includ explicit materialele generate cu inteligență artificială, prevăzând o pedeapsă care poate ajunge la 16 ani de închisoare pentru producerea acestor conținut. Dacă abuzul a implicat și contact fizic, pedeapsa se întărește corespunzător.

Dincolo de cifre și texte legale, există un test practic simplu: când o fată exploatată cere ajutor, o găsește statul lângă ea? Are un avocat care o apără?

Primește sprijin pentru reconstrucția vieții? După trei ani de funcționare a Comisiei pentru combaterea traficului de persoane, succesul se măsoară prin oameni care își recapătă libertatea.

Astăzi, cu ocazia Zii Europene de Luptă împotriva Traficului de Persoane, mesajul este clar: lupta nu se termină la votarea unei legi, ci se termină când fiecare victimă ajunge la siguranță și când fiecare copil poate crește liber, fără frică. Până la atingerea acestui obiectiv, eforturile nu vor înceta.