Curtea Constituțională decide soarta numirii Sorinei Matei la șefia TVR pe 18 noiembrie

Ocolirea Parlamentului sau calea legală?

Dezbaterea privind legalitatea desemnării noii conduceri interimare a Societății Române de Televiziune va avea loc în plenul Curții Constituționale a României în data de 18 noiembrie. Această dată a fost stabilită pentru a analiza contestațiile formulate de Uniunea Salviștilor (USR) și Partidul Național Liberal (PNL) împotriva modului în care a fost instalată echipa de conducere provizorie a postului de televiziune public.

Procedura de numire, efectuată prin intermediul Birourilor Permanente Reunite, a stârnit critici intense din partea deputatei libere-democrate Raluca Turcan. În cursul zilei de marți, reprezentanta PNL a afirmat că modul în care s-a realizat această schimbare de conducere este contrar atât normelor legale specifice funcționării difuzorului public, cât și interpretărilor anterioare ale instanței de excepție.

Turcan a explicat că legislația care reglementează activitatea televiziunii și radioului de stat permite efectuarea unor numiri provizorii doar atunci când plenurile celor două camere ale Parlamentului nu pot fi convocate din cauza lipsei cvorumului necesar. În astfel de cazuri excepționale, atribuțiile revin Birourilor Permanente Reunite.

Totuși, în situația actuală, nu s-a demonstrat existența unei încercări prealabile de a aduna camerele în ședință comună, iar justificarea lipsei cvorumului nu a fost documentată corespunzător.

Astfel, Birourile Permanente au acționat ca și cum ar fi avut autoritatea exclusivă, substituindu-se textului legal care viza inițial plenurile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.

Mai mult, deputata a subliniat că Curtea Constituțională a avut deja ocazia de a se pronunța asupra unor decizii similare ale legislativului, inclusiv autosesizări legate de numirile propuse de Guvern la șefia difuzorului public. Cadrul juridic permite sesizarea instanței doar pentru hotărârile Parlamentului sau acte normative, nu pentru deciziile luate de comisiile permanente.

PNL și USR consideră că alianța dintre PSD și AUR a ales această cale procedurală ca pe o stratagemă strategică.

Majoritatea formată de aceste două forțe politice a calculat că, dacă numirea ar fi fost făcută printr-o hotărâre a plenului Parlamentului, Curtea ar fi fost ușor sesizabilă.

Strategie politică sau blocaj constituțional?

Prin trecerea prin Birourile Permanente, s-a încercat evitarea controlului constitucional direct.

Turcan a sperat ca decizia finală a magistraților să valideze această contestare, deoarece a fost încălcată atât legea specifică, cât și principiul supremetății legii, o majoritate parlamentară, oricât de largă, neavând dreptul de a modifica singură un text legal existent.

Contextul acestor tensiuni a apărut după ce, la începutul lunii septembrie, structurile permanente ale ambele camere ale Parlamentului au votat numirea jurnalistei Sorina Matei în poziția de director general interimar al Societății Naționale de Televiziune. Mandatul acesteia este stabilit pentru o durată de 60 de zile.

Această mișcare vine imediat după ce, pe data de 29 aprilie, Curtea Constituțională a acceptat sesizarea formulată de AUR, declarând neconstituțională hotărârea Parlamentului prin care erau desemnați membrii Consiliului de Administrare al SRTv.

Instanța de excepție a precizat atunci că cele opt poziții din consiliu, alocate grupurilor parlamentare, trebuiau ocupate de candidați aleși respectând ponderea reală a formațiunilor politice în Legislativ. În luna noiembrie a anului 2025, Parlamentul fusese deja implicat într-o altă numire la conducerea SRTv, când a instalat în funcție pe Adriana Săftoiu, persoana propusă de Guvern.

Aceste evenimente sucesive subliniază complexitatea luptei pentru controlul instituției publice de televiziune și importanța rolului jucat de Curtea Constituțională în echilibrarea puterilor.

În paralel cu aceste dezbateri juridice și politice, scena națională este marcată și de avertismentele emise de Victor Ponta.

Fostul lider al social-democrației a făcut previziuni pesimiste privind scenariul alegerilor anticipate, declarând că organizarea votului în contextul actual ar putea fi „o catastrofă” pentru patru partide majore: PSD, PNL, USR și UDMR.

Aceste declarații amplifică tensiunea din spațiul public, în timp ce așteptarea rezultatului de la Curtea Constituțională din 18 noiembrie rămâne centrală pentru viitorul guvernanței media din România.