Corupția și privilegiile elitelor politice declanșează valuri de nemulțumire în tot mai multe țări

Corupția, printre primele îngrijori ale electoratului!

Indignarea populară față de corupția și privilegiile claselor politice declanșează valuri de nemulțumire în tot mai multe țări

Sentimentul de nemulțumire față de corupția și de privilegiile de care se bucură elita politică câștigă teren rapid într-o serie de țări.

Pe măsură ce costul vieții se menține la cote ridicate, electoratul devine tot mai puțin dispus să tolereze faptul că liderii politici prosperă în timp ce cetățenii obișnuiți se luptă cu dificultăți economice.

Statele Unite par destinate să devină următorul exemplu al acestui tipar, odată cu voturile pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial programate pentru marți, 3 noiembrie, conform analizei publicate de revista The Atlantic.

Nicole Irvin, locuitoare din Pennsylvania, a susținut Donald Trump de trei ori la urne. Ea îl considera un om cu intuiție afaceristă și aprecia curajul cu care acesta încălca regulile politice tradiționale. „Îmi place stilul lui dur”, mărturisește ea.

Până nu demult, Irvin urmărea atentă emisiunile conservatoarei Candace Owens și a plâns când Charlie Kirk a fost ucis anul trecut. Totuși, în ultima perioadă, a început să ignoră comunicările Partidului Republican, deoarece mesajele acestuia nu se mai aliniază cu realitatea ei cotidiană. Pentru Irvin, angajată la o firmă de reparații de anvelope și dependentă de un salariu la altul, fiecare cent contează.

În paralel, ea observă modul în care politicienii protejează bunurile lor personale și mărturisește că nu își amintește să fi văzut o ostentație a lăcomiei atât de mare în timpul administrației Trump.

„Toți încheie înțelegeri între ei”, adaugă ea.

În mai multe sondaje recente, corupția se află printre primele îngrijori ale electoratului. Această temă domină discursul democraților și forțează republicanii să se apere, chiar și în acele state în care istoric dețin un avantaj electoral. Dacă această transformare marchează o ruptură față de alegerile americane recente, în care acuzațiile de corupție au avut un rol secundar, ea reflectă o tendință mai largă, vizibilă la scară internațională.

În numeroase națiuni, revolta împotriva corupției a mobilizat votanții și a slăbit poziția politicienilor populiști și de dreapta. Același tipar ar putea influența hotărâtor voturile americane de la jumătatea mandatului.

The Atlantic menționează că a identificat această tendință pentru prima dată în Ungaria, la începutul anului curent.

Viktor Orbán, aliat apropiat al președintelui Trump și model pentru mișcarea MAGA, a pierdut puterea în aprilie, după 16 ani la conducerea țării.

Publicația a intervievat fostul său director politic, Balázs Orbán, întreabându-l dacă vede paralele între campania care a dus la înfrângerea fostului său șef și lupta electorală care ar putea pune capăt controlului republican asupra Congresului SUA.

La fel ca Trump, premierul maghiar se confruntase și la voturile anterioare cu acuzații de corupție, dar reușise să câștige.

„De ce?”, a întrebat Balázs Orbán.

„Dacă cetățenii simt că economia merge într-o direcție bună, spun: Bine, există și oameni bogați, dar și noi o ducem bine”.

În viziunea sa, aceasta era baza unui contract social ne scris. „Problema acum este că, din moment ce oamenii nu simt că o duc bine, vor ca politicienii să respecte înțelegerea socială: dacă noi suferim, trebuie să suferim împreună”, a explicat el.

Efectele acestei reacții ar putea fi la fel de semnificative în Statele Unite. Potrivit institutului Gallup, percepția asupra corupției guvernamentale a atins în acest an un nivel record.

La acest capitol, SUA depășesc acum majoritatea celorlalte economii dezvoltate.

Dacă mișcarea MAGA va avea la alegerile intermediare o soartă asemănătoare cu cea a altor partide de dreapta consolidate, din diverse regiuni ale lumii, acest lucru ar putea semnala o nouă direcție, greu de prezice, a evoluției politice.

Efectele acestei reacții vor fi semnificative în SUA?

Sfârșitul Războiului Rece a fost urmat de extinderea democrației liberale de tip occidental. În anii 2010, însă, naționalismul, populismul autoritar și capitalismul de cumetrie, caracteristici asociate Rusiei conduse de Vladimir Putin, au câștigat teren, după cum a susținut istoricul Timothy Snyder.

Acum, în Ungaria și Serbia, două țări aflate la intersecția dintre Est și Vest, balanța pare să se încline din nou în favoarea democrației liberale. O evoluție similară ar putea avea loc în Statele Unite în această toamnă. Pe fondul accentuării inegalităților de avere la nivel mondial, același mecanism se repetă în tot mai multe țări.

Aproape doi ani de proteste anticorupție conduse de studenți în Serbia au contribuit la înlăturarea de la putere a liderului Aleksandar Vučić, în urma alegerilor de la sfârșitul săptămânii trecute. În Brazilia, nemulțumirea alegătorilor față de corupția din politică ar fi putut contribui la victoria președintelui în funcție. Luiz Inácio Lula da Silva a respins provocarea lui Flávio Bolsonaro, care este anchetat pentru presupuse infracțiuni de spălare de bani și evaziune fiscală.

În Israel, premierul Benjamin Netanyahu ar putea rămâne la putere după negocieri dificile pentru formarea unei coaliții, însă acuzațiile de mită și fraudă care îl vizează de mai mulți ani i-au slăbit poziția.

În India, protestele împotriva corupției au pus sub presiune guvernarea naționalistă a lui Narendra Modi, aflat la putere de peste 12 ani.

Nu este greu de înțeles de ce comportamentul ostentativ al elitelor politice provoacă o indignare mai mare în perioadele de criză economică. În Ungaria, potrivit sondajelor, principalele trei preocupări ale alegătorilor au fost costul vieții și inflația, serviciile publice, inclusiv sănătatea și educația și corupția din administrație.

Spre finalul mandatului lui Orbán, ginerele său și prietenul său din copilărie ajunseseră printre cei mai bogați oameni din țară.

Partidul de opoziție, care a obținut o majoritate de două treimi în Parlament și l-a instalat pe liderul său, Péter Magyar, în funcția de premier, a prezentat corupția drept o formă de furt.

Banii furați, a susținut Magyar, ar fi trebuit să finanțeze pensiile și serviciile de protecție a copilului.

Candidații din Statele Unite încearcă să transmită un mesaj asemănător.

„Avem o criză a costului vieții pentru că avem o criză a corupției”, a declarat James Talarico, candidatul democrat pentru Senat în Texas.

Jon Ossoff, senator democrat din Georgia care candidează pentru un nou mandat, a formulat acuzația astfel: „Prețurile cresc vertiginos, în timp ce președintele acumulează miliarde”. Și persoanele din cercul apropiat al lui Trump au prosperat.

Un exemplu este fiul său cel mic, Barron, în vârstă de 20 de ani, student, a cărui avere este estimată la aproximativ 150 de milioane de dolari, provenită în principal din compania familiei din domeniul criptomonedelor.

Averea personală a președintelui ar fi crescut cu aproximativ 2,7 miliarde de dolari de la începutul celui de-al doilea mandat, ajungând la circa 7 miliarde de dolari.

La fel ca în Ungaria, corupția a ajuns în centrul dezbaterii politice americane. Un sondaj recent realizat de Fox News a arătat că alegătorii sunt mai preocupați de corupția guvernamentală decât de inflație sau de prețurile benzinei. Iar această temă începe să le schimbe opțiunile electorale. Nicole Irvin, alegătoarea din Pennsylvania, spune că nu intenționează să voteze marți, 3 noiembrie. Având în vedere istoricul său electoral, abținerea ei reprezintă o pierdere pentru republicanul Brian Fitzpatrick, actualul reprezentant al districtului în Congres și fost agent FBI. Poate anticipând impactul electoral al temei corupției, Fitzpatrick a încercat să o folosească împotriva contracandidatului său democrat, Bob Harvie, comisar la nivel de comitat.

Pe panourile electorale amplasate în apropierea parcării magazinului Walmart se susține că Harvie ar fi votat pentru a-și majora propriul salariu.

În 2022, consiliul comitatului, format din reprezentanți ai ambelor partide, a aprobat ajustări modeste ale remunerațiilor oficialilor, menite să compenseze creșterea costului vieții. Acestea urmau să intre în vigoare după următoarele alegeri.

Harvie, fost profesor de științe sociale, a organizat recent a noua întâlnire publică cu alegătorii. El spune că aceștia au ridicat în mod constant două probleme principale: costurile și corupția.

„Oamenii încep, în sfârșit, să se revolte împotriva unui guvern care nu lucrează în interesul lor”, a spus el.

Situația este deosebit de dureroasă acum, deoarece locuitorii tocmai au primit prima livrare de combustibil pentru încălzire.

La evenimentele de campanie, alegătorii îl întreabă de obicei despre factura „astronomică” la încălzire, iar următoarea întrebare este: Cum vom schimba Washingtonul și cum vom pune capăt acestei corupții?