CNAS propune un nou sistem de decontare a vaccinurilor după Health Forum

Această perspectivă se aliniază cu direcția strategică recentă a CNAS?

Modificarea modului în care sunt finanțate și administrate vaccinurile reprezintă un subiect central în dezbaterile recente ale autorităților sanitare din România.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, profesorul universitar doctor Horațiu doctor Horațiu Remus Moldovan, a avansat o propunere inovatoare care vizează simplificarea fluxului administrativ și medical asociat imunizării.

Ideea a fost prezentată în cadrul evenimentului „HEALTH FORUM: Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”, organizat de DC Media Group.

În timpul discuției, Moldovan a detaliat posibilitatea integrării vaccinurilor într-un cadru național dedicat exclusiv imunizării. Acest demers ar permite medicii de familie, unitățile spitalicești și cabinetele specializate să gestioneze direct stocurile și decontările, eliminând etape birocratice inutile și scurtând drumul pacientului până la primirea vaccinului.

Conform declarațiilor sale, reforma nu rămâne la nivel teoretic. Intră într-o fază practică, cu discuții tehnice programate să continue într-un grup de lucru dedicat, convocat în săptămâna următoare. Moldovan a subliniat importanța respectării standardelor tehnice, în special necesitatea menținerii integrității lanțului de frig. El a argumentat că, fiindcă se alocă fonduri semnificative din Fondul Național Unic pentru Asigurări Sociale de Sănătate pentru achiziția acestor produse biologice, este esențial ca investiția financiară să fie însoțită de un efect clinic real.

Dacă condițiile de conservare nu sunt îndeplinite, se riscă plata pentru un serviciu care pierde utilitatea.

Această perspectivă se aliniază cu direcția strategică recentă a CNAS, care pune accent pe cuantificarea beneficiului clinic — nu doar pentru vaccinuri, ci pentru întreaga gamă de servicii medicale și medicamente. Deși actualul sistem se bazează pe contracte de tip cost-volum, concentrându-se preponderent pe cantități, noua abordare insistă asupra rezultatelor obținute, o tendință susținută și de noile reglementări legislative privind stabilirea prețurilor și rambursarea, care cer o evaluare clară a eficienței clinice.

În contextul vaccinurilor, înțelegerea și aplicarea conceptului de beneficiu clinic devin mai accesibile, deschizând calea pentru multiple soluții tehnice. Președintele CNAS a menționat că a oferit cuvântul doamnei doctor Toma, reprezentând poziția medicilor de familie și a organizației profesionale aferente, pentru a evalua disponibilitatea acestora de a gestiona stocuri în cabinetele lor individuale sau în cele spitalicești.

O potențială schimbare majoră ar consta în modificarea logicii actuale de decontare. Se propune ca medicii de familie, spitalele și cabinetele de vaccinare să primească credite bugetare inițiale, urmând ca decontarea efectivă a vaccinurilor să se realizeze ulterior.

O potențială schimbare majoră ar consta în modificarea logicii actuale de decontare!

Un astfel de mecanism ar avea un dublu avantaj: simplificarea procedurilor administrative și creșterea accesibilității la vaccinare, prin reducerea obstacolelor birocratice.

Există deja precedente în sistemele de sănătate naționale curative care demonstrează fezabilitatea unei metodologii similare.

Nimeni nu împiedică autoritățile să adopte un model în care se alocă credite de angajament către cabinetele medicilor de familie sau către secțiile spitaliceste dotate cu unități de vaccinare.

Acest proces ar urma aceleași reguli aplicabile medicamentelor furnizate în circuitul închis al spitalului, precum cele finanțate prin schemele cost-volum. Este unul dintre mecanismele pe care le considerăm viabile, deși necesită o analiză riguroasă.

În acest scenariu, medicul de familie ar putea comanda direct vaccinurile și le ar putea deconta în raport cu Casa de Asigurări de Sănătate, asigurându-se astfel că pacientul primește un produs cu proprietăți fizico-chimice și biologice optime, cu condiția strictă a respectării lanțului de frig.

Scurtarea traseului pacientului este un beneficiu evident al acestei reforme. Creșterea gradului de adresabilitate la vaccinare ar putea fi realizată prin multiple canale: prin medicii de familie, prin structurile spitalicești, prin cabinetele de vaccinare dedicate și chiar prin cabinetele de medicină școlară.

În ultima variantă, complexitatea generată de necesitatea rețetei ar dispărea, înlocuită de formalități administrative simple, bazate pe alocarea creditelor de angajament și decontările ulterioare.

Mai mult, medicii de medicina muncii ar putea fi incluși în acest proces, stabilind o relație contractuală simplă cu CNAS în cadrul programului de vaccinare propus.

Soluția concretă identificată de conducerea CNAS implică dezvoltarea unui program de vaccinare distinct, construit pe structura arhitecturală a programelor naționale de sănătate curative existente. Aceasta presupune scoaterea unor vaccinuri de pe lista curentă și integrarea lor într-un program de sănătate publică dedicat imunizării.