Bucureștiul și Kievul devin orașe înfrățite în plin război

Ce domenii vizează parteneriatul strategic?

Relația de parteneriat dintre capitala României și cea a Ucrainei a intrat într-o fază decisivă, marcată de oficializarea statutului de orașe înfrățite, o mișcare simbolică și practică desfășurată în contextul conflictului armat. Inițiativa procedurală a fost pusă în mișcare încă din luna martie a anului 2022, atunci când Consiliul General al Municipiului București a votat Hotărârea cu numărul 148.

Acest act administrativ a declanșat demersurile necesare pentru stabilirea legăturii formale între cele două metropole.

Documentul de bază, elaborat de Primăria Capitalei, subliniază că scopul fundamental al acestei inițiative este întărirea legăturilor bilaterale, prin facilitarea schimbului de cunoștințe și experiențe în diverse sectoare acoperite de noul tratat. Semnătura finală a actului este așteptată să fie pusă de către liderul municipal bucureștean, Ciprian Ciucu, alături de omologul său din Kiev, Vitaliy Klitschko. Textul acordului conturează un amplu spectru de colaborare, cuprinzând domenii variate.

În sfera culturală și academică, prevederile din articolul 2 indică o intenție fermă de a stimula interacțiunea între mediile de creație și cercetare.

Se vor organiza evenimente precum expoziții, festivaluri, ateliere de lucru și conferințe, servind ca platforme pentru transferul de bune practici între delegațiile specializate. Pe lângă cultură, cooperarea se extinde la infrastructură, investiții, sport, turism, tineret, asistență socială, protecția mediului și tehnologiile emergente.

Cum a fost deblocat acordul birocratic?

Un segment important al documentului este dedicat administrării urbane. Articolul 6 detaliază posibilitatea schimburilor de expertiză în domeniile urbanismului, rețelelor de apă și canalizare, salubrității, iluminatului public, transportului în comun, circulației rutiere și altor lucrări de infrastructură locală.

De asemenea, se prevede un mecanism de solidaritate pentru situații excepționale.

Conform articolului 7, cele două municipalități se angajează să își acorde sprijin reciproc în cazuri de criză, prin furnizarea de asistență umanitară, dar și de natură politică și economică.

Din punct de vedere financiar, înțelegerea vizează și consolidarea legăturilor economice și comerciale. Articolul 5 specifică că partenerii vor lucra împreună la promovarea unor proiecte comune de dezvoltare social-economică. Aceste inițiative pot fi finanțate din surse proprii ori pot accesa fonduri oferite de Uniunea Europeană. Se calculează potențialul accesării mai multor proiecte comune care aduc această oportunitate de finanțare europeană. Aspectul bugetar este clar reglementat, fiecare parte suportând independent cheltuielile generate de implementare, în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

Cadrul legal permite această mișcare prin Codul administrativ, mai precis prin articolul 89, alineatul (14), din OUG nr. 57/2019. Această prevedere autorizează autoritățile locale românești să încheie acte de cooperare sau înfrățire cu cele din alte state, cu accent prioritar pe cele din țările cu comunități de români.

Legislația susține cooperarea prin programe culturale, sportive, educaționale și de tineret, precum și prin stagii profesionale.

Ce alte orașe colaborează strâns acum?

Procesul birocratic a fost finalizat recent, acordul primind avizul Ministerului Afacerilor Externe pe data de 4 august 2026, urmat de aprobarea Ministerului Dezvoltării la 3 august 2026. Efectele juridice ale documentului se produc de la momentul semnării de ambele părți, conform articolului 10. Parteneriatul este stabilit pe o perioadă nedeterminată, putând fi rezilit unilateral doar prin notificare scrisă, cu un termen de preaviz de trei luni.

Această inițiativă se inserează într-un context regional existent, deoarece Bucureștiul și Kievul nu sunt singurele localități implicate în astfel de legături.

Există deja precedent, în special în nordul României, cu acorduri cu regiunea Cernăuți.

Printre exemplele cunoscute se numără Cluj-Napoca și Cernăuți (2024), unde se discută despre un acord de cooperare, neconfirmat explicit ca înfrățire, și Suceava cu Ostrița (2024), având hotărâre de aprobare, dar cu semnarea neverificată separat.

Uniunea Ucrainenilor din România a anunțat recent facilitarea a 12 noi convenții de colaborare între administrații locale din ambele țări. Lista include perechi precum Micula–Novodnistrovsk, Tarna Mare–Vikno, Terebești–Kamiana, Santău–Nepolokivți, Medieșu Aurit–Verenceanca, Apa–Koneatîn, Mașloc–Toporivți, Vatra Moldoviței–Ostrița, Ruscova–Koneatîn și Bârna–Horinciovo. Deși sunt prezentate ca acorduri de colaborare, nu toate sunt confirmate formal ca înfrățiri.