Anca Florea cere o revizuire a concursului pentru directori de școli

De ce proba de competențe dezvăluie atâția candidaților?

Profesoara Anca Florea a trimis o scrisoare noului conducere al Ministerului Educației, semnalând un dezechilibru grav în concursul național pentru funcții de conducere în școli. Florea, specializată în științe socio-umane și participantă la selecție, pune la îndoială dificultatea subiectelor, timpul alocat și ponderea interviului.

Contextul este tensionat în județul Buzău, unde două procese legale sunt în desfășurare, unul dintre ele suspendând temporar concursul pentru posturile de director și director adjunct vacante.

Proba de evaluare a competențelor a fost percepută de mulți participanți ca o cursă împotriva ceasului.

Cât timp e nevoie

Deși rezultatele slabe nu echivalează automat cu incompetența, datele oficiale arată o rată de promovare de 69,11% și o medie a notelor de 6,45, după soluționarea contestațiilor.

Această probă este eliminatorie, cu un prag de promovare stabilit la nota 6, iar punctajul obținut nu se include în media finală a candidatului.

În contrast marcant, proba de evaluare a cunoștințelor a înregistrat o rată de promovare de 98,24%, o medie de 8,89 și a produs 700 de note de 10.

Nota din această a doua probă se integrează în calculul mediei finale, iar pragul de promovare este 7. Această disparitate de rezultate, susține profesoara, impune o revizuire a modului în care testele au fost proiectate și calibrate.

Profesorii respinși sunt incompetenți?

Critică principală vizează timpul necesar pentru parcurgerea și rezolvarea celor 20 de întrebări de raționament verbal, numeric și logic.

Anca Florea explică că anumite cerințe cereau citirea atentă a textelor, efectuarea de calcule pe hârtie și verificarea succesivă a variantelor de Candidații cu o familiarizare anterioară cu conceptele de logică și metodele de raționament au avut un avantaj competitiv.

O altă critică ținte recomandarea de a folosi ca ciorne paginile netipărite din setul capsat de subiecte. Întoarcerea repetată a foilor pentru a consulta subiectul consuma timp prețios, ceea ce afectează negativ performanța sub presiunea examenului.

Experiența anterioară a profesoarei contează!

În fața unor atacuri publice împotriva profesorilor care nu au promovat, Anca Florea respinge etichetarea lor drept incompetenți. Ea subliniază că printre respinși se află și directori cu o bogată experiență și rezultate apreciate în mandatele anterioare. Profesoara condamnă jignirile din spațiul online și insistă că analiza concursului trebuie să acopere atât pregătirea candidaților, cât și relevanța instrumentelor de evaluare utilizate.

Într-o mărturisire personală, Anca Florea se poziționează printre cadrele didactice din județul Buzău înscrise la acest concurs național. Ea nu este nouă în acest tip de competiție, având un mandat de director adjunct obținut în urma concursului din 2021.

Acela a fost un examen cu o bibliografie extinsă și o probă scrisă care evalua, pentru prima dată în acest context, ceea ce astăzi se numește competențe.

Ce se ascunde în spatele notelor slabe?

Florea recunoaște sincer că, chiar în ziua probei scrise, își aștepta posibila eșec, o atitudine realistă care nu demotivează, ci ajută la asumarea consecințelor. Această experiență anterioară o ajută să evite logica conformă cărei, după eșec, mulți se arată viteji.

Punctul de vedere al profesoarei se concentrează asupra celor două probe scrise. Proba de evaluare a competențelor este concepută pentru a măsura capacitățile și aptitudinile candidatului prin trei tipuri de raționament: verbal, numeric și logic. Fiind o probă eliminatorie, cu o notă minimă de promovare de 6, ea nu intră în media finală. Totuși, rezultatele obținute după soluționarea contestațiilor arată o rată de promovare de 69,11% și o medie de 6,45.

După publicarea rezultatelor, au apărut voci critice în spațiul public care, cu un limbaj aproape vulgar, au arătat cu degetul spre profesorii care nu au promovat, afirmând că examenul a expus incompetența celor care aspiră la funcții de conducere. Anca Florea susține că nu are competența de a judeca colegii ei care au eșuat, dar are dreptul de a analiza itemii propuși și calibrarea acestora.

De ce calibrarea corectă a testului e esențială?

Totuși, rezultatele au demonstrat că și profesorii umanisti au obținut note de 10.

Există câteva aspecte care merită recunoașterea.

În primul rând, analiza rezultatelor nu trebuie să se limiteze la extremele de 1 și 1,5, ci trebuie să includă și notele de 9,5 și 10.

Specialiștii cunosc bine acest aspect.

Ce aspecte din procesul de selecție merită recunoaștere?

În al doilea rând, se pune întrebarea dacă a fost realizată o calibrare psihometrică a itemilor înainte de administrarea testului.

În cazul itemilor de raționament numeric, mulți candidați cunosc cum se calculează modificările relative, diferența dintre valoare inițială și finală, și alte operații de bază. Totuși, dificultatea reală a fost timpul: 20 de întrebări în 40 de minute, cu cerințe de calcul pe hârtie, a fost o provocare pentru mulți.

Această presiune temporală a fost un factor decisiv în rata de promovare de 69,11%.