Ambulanțele și unitățile de urgență riscă să se oprească din noiembrie 2026

Piața bugetară și blocajul politic

Ambulanțele și unitățile de primire a urgențelor se confruntă cu posibilitatea opririi din noiembrie 2026

Într-un context de criză financiară, serviciile de ambulanță din România ar putea să nu mai funcționeze începând cu luna noiembrie a anului 2026, conform avertismentului ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Ministerul își exprimă îngrijorarea că, fără o rectificare bugetară, resursele vor deveni insuficiente pentru a susține operațiunile zilnice ale unităților de primire a urgențelor (UPU).

Necesitatea unui fond suplimentar de 227 de milioane de lei pentru noiembrie

Pentru a menține activitatea în noiembrie, Ministerul Sănătății solicită un aport suplimentar de 227 milioane de lei.

Această sumă este destinată în principal plăților salariale, achizițiilor de medicamente și cheltuielilor materiale ale ambulanțelor, precum și finanțării programului național HIV‑SIDA. Detaliile financiare oferite de ministru sunt următoarele: - 102 milioane de lei pentru salarii la UPU;

- 44 milioane de lei pentru cheltuieli materiale (principalmente medicamente); - 25 milioane de lei pentru cheltuieli materiale ale ambulanțelor; - 56 milioane de lei pentru completarea finanțării programului HIV‑SIDA.

Aceste fonduri sunt vitale pentru a asigura că personalul medical și echipamentele rămân operaționale și că pacienții primesc tratamentele necesare fără întreruperi.

Piața bugetară și blocajul politic

În plus, pentru luna decembrie, estimările ministerului indică o nevoie de aproximativ 550‑560 de milioane de lei pentru a acoperi cheltuielile instituțiilor și programelor sub responsabilitatea sa. Această cifră ridicată reflectă presiunea continuă asupra bugetului, iar lipsa unui guvern cu puteri depline împiedică implementarea unei rectificări bugetare prin ordinanță de urgență.

Cseke Attila subliniază că, în prezent, nu există posibilitatea de a muta fonduri dintr-un titlu în altul, deoarece aceste resurse au fost deja alocate prin transferuri anterioare.

Premierul interimar, Luca Niculescu

El afirmă că numai un guvern cu mandat complet ar putea face modificări semnificative în alocarea bugetară.

Contextul politic: un guvern interimar și moțiunea de cenzură

România este condusă de un guvern interimar de la începutul lunii mai, în urma moțiunii de cenzură depusă și votată de PSD și AUR împotriva cabinetului lui Ilie Bolojan. În această perioadă, executivul interimar nu are autoritatea de a adopta rectificări bugetare prin ordinanță de urgență, ceea ce agravează situația bugetară a ministerului.

Prioritățile guvernului interimar

Premierul interimar, Luca Niculescu, a menționat că rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul 2027 reprezintă priorități majore în agenda sa. În cazul în care va obține votul de învestitură în Parlament, el intenționează să acorde o atenție sporită redresării finanțelor publice și să asigure sustenabilitatea serviciilor medicale.

Impactul asupra pacienților și a personalului medical

O oprire a ambulanțelor ar avea consecințe grave pentru pacienți, în special pentru cei cu condiții medicale critice care depind de transportul rapid și de intervenții de urgență. În plus, personalul UPU și al ambulanțelor se confruntă cu stres și incertitudine, deoarece salariile și condițiile de muncă pot fi afectate de lipsa fondurilor.

Reacțiile autorităților și ale societății civile

Cseke Attila a subliniat că nu mai există nicio prerogativă din partea ministrului pentru a redistribui fonduri din alte categorii, deoarece nu mai există surse suplimentare. Această poziție a atras atenția asupra necesității unui guvern care să poată lua măsuri decisive în redresarea bugetului și să asigure continuitatea serviciilor esențiale.

Fără aceste acțiuni, pacienții și personalul medical vor fi expuși la incertețea unei asistențe medicale incomplete și la pierderea încrederii în sistemul de sănătate publică.