AirBaltic cere protecție legală în SUA pentru a reduce datoriile

De ce AirBaltic a apelat la Capitolul 11 din legislația americană?

AirBaltic, compania aeriană letonă, a depus luni o cerere la instanțele din New York pentru a beneficia de protegia prevăzută de Capitolul 11 al Codului Federal al Falimentului din Statele Unite ale Americii, într-un efort de a reorganiza structura financiara și de a disminua nivelul datoriilor, într-un context în care tensiunile geopolitice, mai ales conflictele în regiunea Orientului Mijlociu, au intensificat presiunile asupra companilor din sectorul aerian, conform informațiilor furnizate de agența de știri Reuters.

În cadrul acestui pas strategic, transportatorul letonan a afirmat că a reușit să obțină angajamente de finanțare în valoare de 350 de milioane de euro, provenite de la un consortium de creditori internaționali, printre care se numără firme precum Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management. Aceste fonduri sunt destinate susținerii continuă a operațiilor zilnice ale companiei în perioada în care se desfășoară procesul de reorganizare judicială.

Capitolul 11 al legislației americane privind falimentul permite entităților, indiferent de forma juridică — fie că sunt societăți pe acțiuni, parteneriate sau întreprinderi individuale, precum și persoane fizice — să restructureze datoriile și activitățile sub supravegherea instanței, fără a trece prin lichidare. Această modalitate de procedură prezintă semănătăți notabile cu regimul de insolvență aplicat în România, oferind un cadru juridic flexibil pentru recuperarea financiară.

Declanșarea tensionselor militare între Statele Unite ale Americii și Iran a dus la o creștere semnificativă a prețurilor combustibilului pentru aviație, care s-au dublat în câteva luni, determinând astfel cea mai profundă crizeă pe care a întâmpinat-o industria transportului aerian de la sfârșitul pandemiei de COVID-19. Analiştii și liderii din mediul afacerilor aeriene au avertizat, de la începutul verii, că transportele cu poziții financiare vulnerabile și cu o sensibilitate ridicată la fluctuțiile prețurilor petrolului vor fi cele mai expuse la efectele acestui conflict geopolitic.

AirBaltic a intrat în falimentul american!

AirBaltic, deținută în majoritate direct de statul leton prin intermediarea guvernului, a subliniat că solicitarea protejării sub Capitolul 11 are ca scop principal protejarea companiei de acțiunile creditorilor, în timp ce se încheie negociările privind o nouă structură a datoriilor existente. Compania a precizat, de asemenea, că zborurile vor continua să fie operate conform programului publicat, fără întreruperi, în timp ce procesul judicial se desfășoară sub supravegherea instanței competente.

Această inițiativă face din AirBaltic-a doua companie aeriană la nivel mondial și prima din Europa care a ales să recurgă la această modalitate de reorganizare financiară, urmând exemplul companiei americane low-cost Spirit Airlines, care a intrat în procedura similara în luna mai. Dirigenţii Spirit Airlines nu au reusit să obțină sprijinul necesar de la creditori pentru un plan de salvare financiară susținut de guvernul Statelor Unite, ceea ce a dus la declanșarea procesului de insolvență.

Înainte de această dezvoltare, poziția de lichiditate a air Baltic era deja sub presiune datorită unui împrumut de 30 de milioane de euro acordat de statul leton în luna aprilie, măsură ce a fost necesară pentru a acoperi deficiturile de trezorerie generate de creșterea costurilor operationale. În ultimele luni, această situație s-a agravat ulterior din cauza continuă a creșterii prețurilor combustibilului pentru avioane, care a exercitat o presiune suplimentară asupra marjinilor companiei.

Fenomenul nu se limitează doar la air Baltic. Alte companii aeriene de marcă, inclusiv AirAsia — cel mai mare operator low-cost din Asia de Sud-Est — au început să exploreze opțiuni pentru atrageră de capital suplimentar, în resposta la agravarea presiunilor financiare generate de combinația dintre volatilitatea extremă a prețurilor petrolului și fluctuările desfavorabile ale cursurilor de schimb, care au dus la pierderi semnificative în bilanțele lor.